Sari la conținut

„Fenomenul Anna”: Cum sunt favorizați la școală elevii care fac meditații

Anna Andronache, elevă în clasa a șaptea la școala Coresi din Târgoviște, arată într-o nouă postare pe Facebook cum influențează pregătirea acasă, sau meditațiile, notele pe care le primesc elevii la ore. Ea dă exemplul profesoarei de matematică, pentru care elevii ce nu-și permit să vină la pregătire sunt cei „răi care nu vor să înveţe”.

anna andronache fb crop

Anna reproduce și un mesaj primit de la o fostă elevă a liceului, care se plânge exact de aceleași probleme.

Postările Annei s-au viralizat pe Facebook. 

Cea mai recentă postare a Annei Andronache:

Conflictul de interese este atunci când profesorul e interesat ca elevii să nu priceapă mai nimic în clasă că să vină la pregătire acasă.

Conflictul de interese este atunci când şcoala nu mai reprezintă pentru anumiţi profesori decât locul de unde îşi iau elevi la pregătire.

Într-a V-a, rezultatele la testul iniţial la matematică au arătat că elevii ştiau bine materia din clasele I-IV. Acum nivelul clasei e praf.

Profesoara de matematică foloseşte metode ca predarea insuficientă, notele mici şi temele din materie nepredata (pe care elevii nu le pot face) pentru a atrage elevii la pregătire. Când copiii nu mai sunt capabili să-şi facă temele şi încep să ia note mici, părinţii trag concluzia că trebuie să meargă la pregătire şi o caută pe profesoară. Celor care totuşi nu o caută le trimite bilete băgate în ghiozdanul copilului sau mesaje pe telefon.

La mine în clasă, la matematică, copiii care fac pregătire au asigurate notele, nu cunoştinţele. Unii recunosc că fac pregătire dar alţii nu, chiar dacă asta se observă prin comportamentul favorizant al profesoarei faţă de ei la ore. Când ies la tablă şi nu ştiu mai nimic, li se induc răspunsurile astfel încât au întotdeauna 10. Li se da astfel o falsă impresie de valoare lor şi părinţilor lor. S-au dus la olimpiade şi niciodată nu au trecut de faza pe oraş dar asta nu i-a pus pe gânduri.

Copiii povestesc ce se întâmplă la pregătire. Profesoara le da testele care urmează a fi date şi pleacă sau îi lasă să se joace pe telefoane. Câteodată stă şi bârfeşte cu ei elevii care nu-i plac. Doamna profesoară, ştiţi vorba aia "un secret ştiut de doi nu mai e secret" ?

Colegii mei se descurcă aşa cum pot la matematică. Unii fac pregătiri, pe alţii îi ajută părinţii dar cei care nu-şi permit pregătiri şi nu are cine să-i ajute ajung aşa-zişii "elevi răi care nu vor să înveţe". Colegii mei care fac pregătire se împart în 2: elevi care îşi permit să facă pregătire full-time şi elevi care se duc de câteva ori înainte de teste şi teze pentru a-şi asigura notele de trecere.

Pe mine mă ajută bunica de 76 de ani. Uneori observ cum profesoara complică intenţionat materia în aşa fel încât elevii să nu înţeleagă mare lucru. Când ajung acasă şi îmi explică bunica, totul devine foarte simplu şi frumos.

Andreea Antohi, fosta elevă a profesoarei, confirmă în comentariul ei de la prima mea postare legată de doamna de matematică ceea ce aud de la colegii mei care fac pregătire:

"Bună ziua! Această profesoară despre care vorbeşte Anna Andronache mi-a fost dirigintă şi, implicit, profesoară de matematică în cei 4 ani de gimnaziu. Acum sunt elevă în clasa a 12-a la Colegiul Naţional "Ienăchiţă Văcărescu", profil bilingv. În clasa a V-a şi a VI-a eram pasionată de matematică, era una dintre materiile mele preferate şi participăm inclusiv la olimpiade şi concursuri, până când această profesoară s-a gândit să îi spună mamei mele după o şedinţa cu părinţii că eu nu ştiu matematică, nu mă descurc, în condiţiile în care mereu ajungeam la olimpiade până la judeţeană şi m-a chemat să fac pregătire cu dumneaei. Mama a acceptat, aşa că am început pregătirea şi ghiciţi ce? Nu era altceva decât mâncătorie de bani. Aveam 3 colegi cu care mă jucam la pregătire, am şi acum caietele de atunci, aproape goale, evident. Doamna profesoară stătea la birou şi se uita pe calculator, fie mai purta câte o discuţie în contradictoriu cu soţul dumneaei. Cert e că niciodată nu era pregătire. Şi iată că, a trecut şi clasa a VII-a şi am renunţat să mai fac pregătire, fiindcă mama îmi vedea mereu caietele aproape goale. Am început cu un alt profesor, mulţumită căruia am luat şi 10 curat la examenul naţional, iar săracul s-a chinuit să mă înveţe într-un singur an materia din doi ani. În clasa a 8-a, ajunsesem de la 5 ore pe săptămâna de matematică, la 8 ore, fără pauze. Ne chema înaintea şi în afara orelor de curs. Pentru dumneaei nu eram altceva decât "cretinoizi" şi "progenituri" (termeni folosiţi în timpul orelor de curs). Ne scotea la tablă că la armată, în funcţie de ziua în care eram, de exemplu, numărul 21 de la catalog, pentru că este 21 Februarie. Doamne fereşte să nu fi ştiut să rezolvăm ceva, era cel mai probabil să ajungem acasă surzi sau cel puţin cu un timpan spart. Recent am aflat însă că "doamnei diriginte" nu îi convenea că adevărul să îi fie spus în faţă şi nu acceptă să fie contrazisă. Că orice copil, făceam şi eu prostiile vârstei, însă probabil dânsa nu a fost copil şi nici elev şi s-a gândit să facă o petiţie că eu să fiu exmatriculată din şcoală. Motivul? Nu mă suporta cel mai probabil, pentru că ai mei nu mi-au pus niciodată pumnul în gură şi mereu m-au învăţat să îmi exprim opinia. Întrebarea mea e: cum se explică faptul că eu eram un "copil problemă", dar cu toate astea aveam 10 la purtare? Sunt încă mistere pe care cel mai probabil nu le voi desluşi niciodată. Cert e că această femeie şi-a bătut joc cu bună-ştiinţă de copilăria mea şi, cel mai probabil, a foştilor mei colegi. Ţin să va spun că acum sunt elevă cu medii de peste 9,50, în clasa a 12-a pe primul semestru am avut 10 pe linie şi mai mult de atât, am fost acceptată la facultate în Olanda, la Haga, pe Drept Internaţional şi European, unde voi începe din luna Septembrie a acestui an. Aşa că, oameni buni, nu va sfiiţi să spuneţi ce vi se întâmplă, ce trăiţi. Luaţi-o pe Anna că exemplu. Trăim în democraţie, iar acesta este dreptul nostru, dreptul la liberă exprimare. Mie mi-a fost îngrădit acest drept în ciclul gimnazial, iar acum am simţit că este momentul oportun să spun prin ce am trecut şi eu timp de 4 ani. Iar creea ce am povestit este nimic, însă am să-i las şi pe ceilalţi să vorbească."

Ştiu problema cu salariile mici ale profesorilor, dar profesorii de tehnologie, educaţie civică sau desen ce fac? Metodele la care recurge doamna de matematică pentru a atrage cât mai mulţi copii la pregătire sunt o dovadă de lăcomie. Profesoara ar vrea să aibă toată clasa la pregătire”.