Sari la conținut

Începe un nou an şcolar. „Nu mai am tragere de inimă să învăț în școala asta veche”

FOTO: MEDIAFAX

Reguli mai stricte pentru elevi

Acestea prevad că elevii nu au voie cu ţigări, substanţe etnobotanice sau alcool în şcoală. Nu au voie să organizeze acţiuni de protest şi nici să iasă din curtea şcolii, în timpul pauzelor, iar părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală vor fi amendaţi. Pentru acest an şcolar, limba modernă va fi introdusă de la clasa pregătitoare, câte o oră pe săptămână, iar în clasele a III-a şi a IV-a, câte două ore pe săptămână. La clasa a II-a, matematica obţine o oră în plus pe săptămână, ajungându-se astfel la patru ore pe săptămână. Elevii de la clasele primare vor putea opta pentru o materie opţională despre arhitectură şi mediul construit, iar elevii din liceele de muzică vor putea studia istoria jazzului. Potrivit Ministerului, examenul de bacalaureat începe pe 25 mai, iar Evaluarea Naţională pe 13 iunie.

Multe şcoli nu sunt pregătite nici acum pentru cursuri. În unele unităţi de învăţământ renovarile din timpul verii s-au dovedit a fi mai degrabă o spoială. Nici măcar microbuzele împarţite cu surle şi trâmbiţe de guvern nu vor fi utile în toate zonele, pentru că sunt localităţi în care, în continuare, nu există şoferi.

Fără manuale

Şcoala începe astăzi fără manuale pentru clasele întâi şi a doua. Licitaţia pentru noile cărţi ale copiilor a fost contestată de edituri, iar vechile manuale nu au fost retipărite în această vară. Este doar cea mai nouă din lunga listă de probleme care însoţeşte debutul şcolii, pe lângă lipsa autorizaţiilor sanitare şi cea a dascălilor calificaţi.

În ciuda optimismului afişat nu demult de către ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şcoala începe fără manuale noi pe băncile copiilor de clasele I şi a II-a. Ministerul a anunţat abia în august câştigătorii licitaţiei, iar rezultatul a fost imediat contestat, inclusiv la la DNA.

Cu doar câteva zile înainte să înceapă şcoala, Consiliul de Soluţionare a contestaţiilor anunţă că Ministerul Educaţiei are 25 zile la dispoziţie să reevalueze ofertele. Până atunci, elevii de clasa a II-a ar urma să înveţe din manualele vechi. Dacă acestea au fost păstrate de învăţători. Cei de clasa I au programă nouă, aşa că nu vor avea deloc abecedar.

„Pentru clasa I, în următoarele săptămâni, se va lucra în acelaşi sistem în care s-a lucrat pentru clasa pregătitoare. Adică cadrul didactic îşi pregăteşte conform programei şcolare fişele coresponzătoare pentru a putea parcurge programa”, a explicat ministrul Remus Pricopie.

Ministrul Educaţiei dă vina, pentru lipsa manualelor de la clasele mici, pe editorii care au contestat licitaţia privind cărţile şcolare. Invitat la emisiunea Kilometrul 0 de la Digi24, Remus Pricopie recunoaşte că, într-un scenariu pesimist, problema ar putea fi rezolvată abia după câteva luni de zile. Soluţia, într-un astfel de caz, spune oficialul, ar fi reînfiinţarea editurii ministerului, dispărută încă de la sfârşitul anilor 90. Asta ar însemna manuale unice, la fel ca înainte, dar ministrul spune că nu doreşte acest lucru.

Fără cod etic

Nu doar manualele lipsesc la începutul şcolii. Codul etic al dascalilor, promis de mai multe ori de Ministerul Educației, nu e gata. 

Prin Codul etic promis de Ministerul Educaţiei urmau să fie pedepsite faptele de corupţie precum fraudarea examenelor, solicitarea de către profesori de bani sau cadouri pentru a da note mai mari, trafic de influenţă şi favoritism, colectarea de fonduri de la elevi sau părinţii. 

Proiectul interzice, între altele, profesorilor, să primească fonduri şi cadouri, să facă meditaţii în particular cu elevii ori să implice elevii în activități politice.

Codul etic este necesar. El are acest rol de conştientizare şi de compatibilizare a relaţiilor dintre actorii educaţionali şi beneficiarii direcţi şi indirecţi”, spune Cornelia Stavri, vicepreședinte FSLI.

Deocamdată, codul etic, la fel ca şi regulamentul de funcţionare a şcolilor, sunt încă în dezbatere publică. Ambele vor intra în vigoare doar atunci când vor fi aprobate prin ordin de ministru.

Fără autorizații de funcționare

Probleme sunt şi în vestul ţării. În Timiş, peste 20 de unităţi de învăţământ nu au nici până acum autorizaţie de funcţionare. Printre acestea se numără şi trei licee mari din Timişoara, în care studiază mii de elevi.

Clădirea Liceului Teoretic Nikolas Lenau din Timișoara se află în reparații majore. De aproximativ un an şi jumătate se lucrează atât în interior, cât şi la exterior, așa că reprezentanţii unităţii de învăţământ au fost nevoiţi să găsească soluţii, pentru a muta o parte dintre elevi în altă clădire. Elevii din clasele V-VIII nu vor învăța în acest an în salile în care erau obișnuiți. În renovari sunt și Colegiul C.D. Loga si Liceul Calderon. Se repară acoperișul și fatada cladirilor. Din cauza acestor lucrări, cele trei licee nu au primit autorizația sanitară de funcționare, la vizita facută de inspectorii școlari din Timiș înainte de începrea cursurilor.

Tot fără autorizație sunt si alte 21 de școli din județul Timiș care își deschid astăzi porțile pentru elevi, pe raspunderea conducerii unităților de învățământ.

Școală printre schele

Început de an şcolar printre schele, muncitori şi materiale de construcţii. Aşa sunt întâmpinaţi, astăzi, elevii şcolii numărul 9 „Calistrat Hogaş" din Galaţi. Reabilitarea unităţii ar fi trebuit să fie gata încă de la sfârşitul lunii iulie.

Reabilitarea şcolii nr.9 din Galaţi se va încheia abia pe 10 octombrie. Aşa că elevii vor învăţa în următoarea lună în praf şi gălăgie. Lucrările la şcoală au început în luna mai 2013. Anul trecut, elevii au fost mutaţi la o altă şcoală din apropiere. Astăzi, 240 de copii ar fi trebuit să înceapă anul şcolar 2014-2015 în clădirea nouă, însă aceasta nu este gata. Elevii vor avea acces în instituţie doar pe o singură intrare, care de asemenea este înconjurată de schele şi muncitori. Şi terenul de sport este în reabilitare, iar profesorii de educaţie fizică îşi vor desfăşura orele în sălile de curs.

„Atenţie, pericol de explozie!"

Cu acest mesaj sunt întâmpinaţi elevii unei şcoli de la marginea Craiovei. Şi asta pentru că în curtea şcolii se află o conductă de gaze.

Deşi pe gardul şcolii din cartierul Izvorul Rece este un anunţ care avertizează asupra unui risc de explozie în zonă, conducerea şcolii susţine că nu există nicio problemă. De fapt, conducta de gaze care trece prin curtea şcolii nu este funcţională. Unitatea de învăţământ urma să fie racordată la această ţeavă de gaze, dar lucrarea nu a mai fost terminată. Şi nu este singura problemă. Clădirea şcolii a fost zugrăvită doar în faţă şi în părţile laterale , porţile sunt rupte şi ruginite, iar în spatele clădirii iarba atinge chiar şi un metru înălţime.

"Pe acolo este ţeava de gaze, deci nu este o altă problemă. (Reporter: Şi, de ce este acel anunţ cu pericol e explozie, este vreo defecţiune?) Nu. Este de mult acel anunț, cred c de doi ani. Este in apropiere acea ţeavă de gaze, dar nu sunt probleme”, spune Angelica Nuţă - director Şcoala nr. 12

Iar pentru celelalte probleme, directoarea are şi o explicaţie: unitatea de învăţământ nu a fost vopsită în totalitate pentru că muncitorii au rămas fără vipsea, iar iarba nu a fost tăiată pentru că s-a stricat cositoarea. În aceste condiţii trebuie să înveţe 15 elevi din clasele I-IV.

Școală nouă, dar degeaba

O situaţie absurdă se înregistrează și în comuna vasluiană Corni Albești. 200 de elevi sunt nevoiţi să înveţe carte într-o clădire veche de 50 de ani. Asta deşi în localitate s-a construit o școală nouă, pentru care s-au cheltuit 3,6 milioane de lei.

Pentru cei 200 de elevi din satul Corni Albești emoţiile primei zile de şcoală sunt umbrite de teama că sunt nevoiţi să înveţe, din nou, în vechea clădire.

„Nu mai am tragere de inimă să învăț în școala asta veche”, spune un elev.

„Este foarte deteriorată și poate cădea în orice clipă”, se teme un altul.

„Noi suntem 24, suntem cei mai mulți din școală și clasa e foarte mică, nici nu vă închipuiți. În pauze mai alergăm și câteodată profesorii nici nu pot intra în clasă, miroase îngrozitor”, povestește o fetiță.

„În școala veche nu vreau să o las să învețe, dar nici nu se mai poate. Condițiile care sunt acolo sunt foarte precare. Toți părinții ne-am unit și o să facem cred că și un protest, asta o spun chiar sigur”, declară o mămică.

„Condițiile din școala în care au învățat până acum sunt inumane, sunt groaznice”, confirmă un altul.

Autorităţile spun că de un an de zile nu au mai reușit să ia legătura cu reprezentanţii firmei de construcții din Bacău care a câștigat licitația.

Chiar dacă școala este construită în proporție de 95% noi nu putem intra în ea, legal nu pot să intru. Atâta timp cât nu s-a făcut recepţia”, explică Monica Amanci, primarul comunei Albești

„Eu nu am ce să stau de vorbă cu firma respectivă, ce am aflat de la Ministerul Educației, acum trei săptămâni au cerut rezilierea contractului pentru toate școlile pe care le-au contractat în județul Vaslui”, a declarat pentru Digi24 Andrei Puică, prefectul județului Vaslui..

Situaţia în care se află şcoala din Corni Albești nu este singulară. Aceeaşi firmă a început lucrări similare în alte 12 școli din județul Vaslui, însă nici până în ziua de astăzi nu le-au terminat.

Școală în vârf de munte

Odată cu noul an şcolar încep şi greutăţile pentru mulţi dintre elevii care locuiesc în satele de la munte. Mai mulţi copii de grădiniţă şi din ciclul primar dintr-un cătun aflat în vârf de munte din judeţul Cluj vor trebui să parcurgă pe jos, în fiecare zi, chiar şi 7 kilometri pentru a ajunge la cursuri. Şi asta după ce şcoala la care învăţau până acum s-a închis.

Este o şcoală dintr-un cătun din satul Măguri, localitatea aflată la cea mai mare altitudine din România, și care figurează pe lista unităţilor închise de Ministerul Educaţiei din cauza numărului redus de elevi. Anul acesta au fost înscrişi pe liste doar 12 copii de grădiniţă şi de clasele I-IV. Ei sunt nevoiţi acum să meargă zilnic la şcoala din centrul satului, care se află însă la aproape 7 kilometri depărtare de casele lor. Autorităţile din comuna Măguri-Răcătău spun că au cerut în repetate rânduri un microbuz şcolar pentru această zonă, dar fără succes. Nici anul acesta, comuna nu s-a numărat printre cele „norocoase", deşi reprezentanţii primăriei au angajat încă din primăvară un şofer pentru transportul copiilor.

Școală de-a valma

În mediul rural, elevii învaţă de-a valma. Dascălii au o misiune dificilă trebuie să predea simultan copiilor de vârste diferite. Este şi cazul şcolii din satul Băcel, judeţul Covasna.

La şcoala din Băcel există doar patru clase, iar trei dintre ele sunt cu predare simultană. Copiii din clasa pregătitoare sunt nevoiţi să înveţe alături de cei de clasa a III-a, iar clasele întâi, a II-a şi a IV-a învaţă, de asemenea, împreună. Cei de clasele a V-a, a VI-a şi a opta formează împreună cea de-a patra clasă. Cea de-a treia clasă, a VII-a, este singura de aici în care există suficienţi copii cât să formeze o grupă completă. Cazul şcolii din Băcel nu este unic, însă în judeţul Covasna. În comuna Ozun şi satele aparţinătoare există o singură clasă de gimnaziu în limba română, în care învaţă toti copiii de clasele a cincea, a şasea, a şaptea şi a opta. De asemenea, satele Sântionlunca, Lisnău, Bicfalău şi Măgheruş au împreună doar cinci clase, toate simultane. Situaţii similare se găsesc şi în judeţul Braşov, în localităţile Budila, Ormeniş, Apaţa şi Teliu, unde copiii de etnie maghiară învaţă, de asemenea, în sistem simultan.