Meseria de profesor este tot mai grea în România. Statul nu asigură un program de perfecţionare pentru dascăli
- Bună ziua, luaţi loc. Elevi absenţi? Elevul de serviciu?
Aşa începe o oră de curs în mai toate şcolile de stat din România. Schematic, programul se reduce la strigarea catalogului, ascultarea elevilor şi predarea materiei. Adică exact la fel ca acum 30 de ani.
La materii precum chimia sau fizica, de exemplu, studiul se face mai curând cu creta pe tablă, decât în laborator.
Mariana Ciocârlan, profesor de chimie/fizică la Şcoala Şard: „Orele noastre, având caracter practic, se desfăşoară în limita posibilităţilor cu teme practice, dar nu întodeauna avem materialul necesar. Chiar când am intrat în învăţământ am crezut că or să fie de toate, dar am constatat că nu, nu sunt aşa de multe”.
Elevii resimt din plin problemele care sunt şi la originea lipsei de motivaţie a dascălilor: „Unii profesori nu explică aşa bine. Să predea mai lejer, să înţeleagă copiii mai bine”.
Ei îşi doresc o relaţie mai flexibilă cu şcoala. Însă profesorii nu reuşesc să ţină mereu ritmul cu nevoile copiilor. Nu mai este suficient să fi absolvit o Facultate de Fizică, Matematică sau Chimie cu un modul pedagogic.
Marian Staş, expert în educaţie: „În condiţiile în care discutăm foarte mult despre educaţie în societate - şi e bine că se întâmplă lucrul ăsta -, să punem urgent cu 1 octombrie 2015 pe agendă crearea programelor de licenţă de formare iniţială pe filieră didactică. Şi anume a licenţelor de profesie didactică, de profesori”.
Cu totul altfel funcţionează învăţământul în sistemul privat. Orele pot începe cu un material multimedia care ghidează elevii spre noua lecţie. Apoi, într-o sesiune de întrebări şi discuţii, elevii descoperă chiar ei răspunsuri.
Silvia Moraru, directoarea Liceului Teoretic Naţional: „Nu le este frică nici de doamna profesoară de română, nici de domnul de matematică, ei vin şi pun întrebări deosebite pentru că ştiu precis că vor avea un răspuns şi nu spun hai, mergi şi tu şi te plimbă”.
La Liceul Teoretic Naţional, elevii fac două tipuri de experimente la ora de chimie. Unele virtuale, altele concrete.
Motivaţi cu salarii decente şi condiţii de lucru moderne, profesorii ţin pasul şi cu evoluţia tehnologică.
Rodica Cherciu, profesoară de informatică: „Dacă ne gândim numai la faptul că peste 10 ani 65% din meserii vor fi noi, pot să spun că ceea ce fac acum la orele mele este cu totul altceva decât făceam acum un an sau doi. Ei trebuie să îşi dezvolte în mod deosebit creativitatea şi imaginaţia”.
Vali Giurcă, învăţătoare: „Încercăm ca şi modul de învăţare să fie centrat pe fiecare elev în parte. Există anumite predispoziţii, unii spre o învăţare auditivă, alţii vizuală”.
În plin sezon de teste şi examene naţionale, două generaţii de elevi se pregătesc pentru o nouă etapă în viaţă. Unii trebuie să treacă de bacalaureat, alţii se pregătesc pentru admiterea la liceu.
Rezultatele vor developa, din nou, problemele sistemului de învăţământ. Proiectul noii legi a Educaţiei are şansa uriaşă de a scoate educaţia din şcolile de stat din tiparele ruginite ale modelelor depăşite.
Citiți și Rezultate îngrijorătoare la evaluările naționale. În loc de reformă, ministrul Educației propune să renunțe la testări
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
