Sari la conținut

PNL inițiază desființarea Academiei de Științe ale Securității Naționale

Liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu a anunţat, vineri, că PNL a depus un proiect de lege prin care sunt este abrogată Legea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale astfel încât să se revină la numele de Academia de Ştiinţe Militare. PNL propune și renunțarea la indemnizațiile acordate membrilor Academiei actuale, care sunt finanțate de la bugetul de stat.

ASSN membri

foto-membri ai ASSN, sursa PressOne

”Partidul Naţional Liberal a depus în Parlament o iniţiativă legislativă prin care se propune abrogarea Legii nr. 140 din 10 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare. Prin acest demers, PNL îşi propune recredibilizarea acestei instituţii în sensul de a-şi îndeplini misiunea declarată şi anume de consacrare ştiinţifică a personalităţilor reprezentative din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale”, anunţă Eugen Nicolăescu, potrivit news.ro

El susţine că scopul iniţial al instituţiei a fost deturnat de către membri ai conducerii Academiei odată cu schimbarea numelui din Academia de Ştiinţe Militare în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, care s-a făcut în 2015. ”Din păcate, această nouă configurare a urmărit obţinerea unor foloase materiale şi sinecuri pentru unele persoane, devenind pentru membrii săi o pălărie mult prea mare şi neadecvată”, argumentează Nicolăescu.

Liderul deputaţilor PNL crede că revenirea la situaţia dinainte de 2015 se impune şi pentru eficientizarea cheltuirii banului public întrucât indemnizaţiile membrilor ASSN sunt plătite, de anul trecut, de la bugetul de stat. ”Cheltuielile publice cu cercetarea nu trebuie să fie prejudiciate prin direcţionarea acestor bani în sprijinul unei clientele instituţionale, iar abrogarea acestei legi restabileşte echilibrul de valori şi principii ale lumii academice româneşti, eliminând astfel pentru totdeauna factorul politic”, consideră liberalul.

Acesta aminteşte că Academia a ajuns şi subiect de controverse publice. ”Modul în care a funcţionat Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale,  a determinat afectarea mediul academic din România, cu care aceasta a fost asociată. O instituţie de un asemenea nivel trebuia să aducă un plus de credibilitate şi seriozitate şi nu să devină un izvor de controverse publice şi mai ales politice, fără nicio legătură cu mediul academic, de cercetare”, a conchis Nicolăescu.

Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale a fost înfiinţată în anul 2012, sub numele iniţial de Academia de Ştiinţe Militare, fiind definită, potrivit legii de funcţionare, ca „instituţie publică de interes naţional în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de consacrare academică, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii”. 

George Maior, fostul director al SRI, a fost ales preşedinte al Academiei în ianuarie 2015, însă în august s-a autosuspendat de la conducerea ASSN, după numirea sa ca ambasador al României în Statele Unite.

Membrii titulari ai Academiei beneficiază de o indemnizaţie viageră ce reprezintă 50% din salariul mediu pe economie. Calitatea de membru al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale este păstrată pe viaţă, conform statutului Academiei.

Prin modificările din 2015, indemnizaţiile nu au mai fost plătite din resursele proprii ale Academiei, ci direct de la bugetul de stat, iar preşedintele Academiei a devenit ordonator principal de credite. Totodată, era prevăzut statutul de ”instituţie publică de interes naţional” al ASSN.

Potrivit site-ului instituţiei, în momentul de faţă Academia are 21 membri titulari şi un membru corespondent: Gheorghe Bărbulescu, Gheorghe Boaru (colonel, profesor la Universitatea Naţională de Apărare), Viorel Buţă (general de brigadă, profesor universitar), Gheorghe Calopăreanu (colonel şi profesor la Universitatea Naţională de Apărare), Dan-Victor Cavaropol (comisar-şef, profesor la Academia de Poliţie), Sorin Mihai Câmpeanu (fost ministru al Educaţiei în guvernul Ponta), Adrian Curaj (fost ministru al Educaţiei în guvernul Cioloş), Vasile Dîncu (vicepremier), Adrian Iacob (comisar-şef, profesor la Academia de Poliţie), Niculae Iancu (colonel SRI şi rector al Academiei Naţionale de Informaţii), George-Cristian Maior (fost director al SRI, actual ambasador în Statele Unite), Sorin-Dan Mihalache (fost consilier prezidenţial, actual ambasador în Marea Britanie), Ion Mituleţu (colonel, profesor universitar), Gabriel-Florin Moisescu (general-maior în rezervă), Florin Neacşa (locotenent-colonel, decan al Facultăţii de Pompieri a Academiei de Poliţie), Gheorghe Popa (chestor, fost rector al Academiei de Poliţie), Cristian Popescu (comisar-şef şi profesor la Academia de Poliţie), Remus Pricopie (fost ministru al Educaţiei în guvernul Ponta), Gheorge Toma (general de brigadă şi profesor la Academia Naţională de Informaţii), Petru Ţăgorean (chestor), George Ţical (comisar-şef, profesor universitar şi director al Colegiului Naţional de Afaceri Interne al Academiei de Poliţie) şi Gigel Parachiv (fost secretar de stat, profesor la Politehnica din Bucureşti), ultimul fiind singurul membru corespondent.