Sari la conținut

Premii pentru olimpici oferite de o profesoară din pensie

Generozitatea nu ţine cont de cifre şi are puterea să înfrunte orice necunoscută. Cea mai bună dovadă vine de la o profesoară. Organizează în fiecare an concursuri de matematică, în memoria soţului său, un mare problemist român, iar premiile în bani le oferă chiar din pensia sa.

Profesoara Maria Panaitopol a împlinit de curând 70 de ani şi încă se află la catedră.

Maria Panaitopol, profesoară de matematică: „Este bucuria vieţii mele, este ceea ce mă face să rezist, este grozav să faci toată viaţa ceva ce-ţi place. Şi când intru în clasă şi încep să vorbesc cu copiii, mi se pare că nu există nimic altceva pe lume şi oricum, nimic mai important decât ce se întâmplă atunci acolo.”

Soţul său a fost Laurenţiu Panaitopol, considerat cel mai mare problemist român. În memoria lui, profesoara organizează, în fiecare an, un concurs naţional de matematică. Iar din pensie le oferă câştigătorilor premii.

Astrid Staicu, premiantă a concursului „Laurenţiu Panaitopol": „Mi se pare un gest frumos, prin care ambiţionează foarte mulţi copii să prindă o pasiune pentru matematică, mi se pare de asemenea foarte interesant faptul că aşa lumea îşi aminteşte în fiecare an de cine a fost soţul ei.”

Astrid Staicu este eleva în clasa a X-a la Colegiul Naţional Sfântul Sava din Bucureşti. Anul trecut a obţinut premiul I la Concursul Naţional de Matematică Laurenţiu Panaitopol. Tot atunci a cunoscut-o şi pe Maria Panaitopol.

Astrid Staicu, premiantă a concursului „Laurenţiu Panaitopol": „Mi-a spus despre pasiunea ei matematică, cât şi cum trebuie să-mi hrănesc eu pasiunea în ceea ce fac.”

În fiecare an, câştigătorul olimpiadei naţionale de matematică primeşte de la profesoară 1.000 de dolari, drept răsplată pentru rezultatele obţinute.

Maria Panaitopol, profesoară de matematică: „Cred că le foloseşte asta, nu neapărat prin sumă şi prin valoare, ci să vadă că munca poate fi răsplătită. Intenţionez să reuşesc să fac, mă rog, să găsesc o formă ca atât consursul, cât şi premiul ăla de excelenţă pe care îl dau la Olimpiada Naţională să fie şi când nu voi mai fi eu. Mă lupt... Sunt marea proprietăreasă a 70 de hectare de pădure pe care mi le doresc să le vând, să găsesc o formă de continuare din banii aceia a acestor premii când nu voi mai putea eu să le strâng.”

Gabriel Vrânceanu. directorul Casei Corpului Didactic din Bucureşti: „Foarte des este utilizat termenul de excelenţă, de extraordinar, de special şi e lăsat la o parte un termen care se numeşte normalitate. Şi cred că doamna profesor este în zona normalităţii, care ar trebui să existe în întreaga societate.”

Mulţi actuali profesori au trecut cândva prin mâinile lui Laurenţiu Panaitopol. A predat la Facultatea de Matematica a Universităţii Bucureşti şi a fost preşedintele comitetului de redacţie a Gazetei Matematice. Un model de corectitudine şi generozitate, spun cei care l-au cunoscut.

Maria Panaitopol - profesoară de matematică: „Bărbatul meu a fost foarte iubit de toţi cei care i-au fost studenţi, cu care a lucrat, totdeauna la cursurile lui amfiteatrele erau arhipline, veneau şi de la alte serii la care n-avea curs, făcea lucrurile cu pasiune.”

Gabriel Vrânceanu - directorul Casei Corpului Didactic din Bucureşti: „Laurenţiu Panaitopol este un brand. Un mare profesor şi cred că important este să nu folosim trecutul. Cine era... este o chestie ca şi cum s-ar fi terminat la un moment dat. Eu zic că este un mare profesor, pentru că generaţiile pe care le-a format încă sunt în activitate, pentru că activitatea sa încă este relevantă pentru o serie întreagă de aspecte matematice, concursuri, fiind un bun problemist. Îşi asuma extraordinar de mult fiecare activitate pe care o desfăşura, considera că este important să lase ceva în urmă. Şi nu cred că făcea un efort.”

Asta încearcă să ducă mai departe profesoara Maria Panaitopol, prin tot ceea ce face. Nu îşi doreşte o clasă numai de premianţi, ci mai degrabă elevi care să înţeleagă şi să iubească matematica.

Maria Panaitopol - profesoară de matematică: „După o viaţă de făcut meseria asta eu am ajuns la concluzia că nu există copii care nu pot să facă matematică sau cărora nu le place, ci numai copii care într-un moment al existenţei lor n-au înţeles ceva.”

Gabriel Vrânceanu - directorul Casei Corpului Didactic din Bucureşti: „Avem copii care sunt capabili de performanţă. Avem la clasă profesori care sunt dedicaţi meseriei, avem în mare parte părinţii alături de noi. Într-adevăr, nu cred că este vreun sistem care nu are probleme sau înseamnă că îşi ascunde problemele undeva, dar cred că este iarăşi într-o zonă de normalitate, pentru că problemele sistemului sunt nişte probleme care sunt problemele societăţii. În momentul în care societatea este o societate relaxată, bazată pe normalitate, pe corectitudine, pe responsabilitate, pe asumare, cred că atunci şi educaţia ar fi prima care ar răspunde la această zonă de măsuri pe care societatea le-ar avea.”

Deşi nu are copii, Maria Panaitopol îi consideră pe elevi, dar şi pe colegii de la catedra, familia sa. Iar faptul că numai anul trecut la concursul pe care profesoara îl organizează în memoria soţului au participat peste 700 de tineri din 17 judeţe, este dovada că matematicianul Laurenţiu Panaitopol nu a fost uitat.