Sari la conținut

Profesori la definitivat. Cadrele didactice, puse faţă în faţă cu epigenetismul piagetian

Luminiţa Rotaru predă educaţia fizică la liceu şi este unul din cei opt candidaţi din Bucureşti care au obţinut în acest an nota maximă la examen.

S-a pregătit în fiecare zi, timp de două luni pentru acest examen. Are şi un sfat pentru cei care vor să reuşească: „Să înveţe, atât, altceva nimic. Să nu meargă pe furt, să înveţe. Furtul nu merge la infinit. Eu am învăţat, dacă a fost 10, a fost. Eu am învăţat pentru peste 8”.

Strigăte de bucurie au scos şi dascălii care au reuşit să promoveze examenul, chiar dacă nota obţinută a fost la limită.

Profesorii spun, pe de altă parte, că examenul a fost dat dintr-o materie prea stufoasă şi departe de orice utilitate practică la catedră.

„Partea de psihologie care pe de o parte mi-a lărgit mult orizontul şi cultura generală, dar drept să vă spun nu ştiu la ce-mi foloseşte epigenetismul piagetian la clasă?”, a spus Anca Anghel, profesor de mecanică.

Cel mai mare procent de promovare a fost în Cluj, de 72,57 la sută, iar cel mai mic, de 47,62 la sută, în Giurgiu şi Maramureş.

„Examenul de definitivat în învăţământ oferă posibilitatea de practică în învăţământ a persoanelor care vor să acceadă la o funcţie didactică, oferă şi un spor la salariu”, a declarat Florian Lixandru, preşedintele comisiei de examen din Bucureşti.

Deşi dascălii sunt primii de la care se aşteaptă un exemplu pentru elevi, numărul candidaţilor care au încercat să fraudeze examenul a fost cel mai mare din ultimii trei ani.

40 de profesori au fost eliminaţi din sală pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Ei au pierdut dreptul de a se înscrie în sesiunea următoare a examenului de definitivat.

20 iulie este ultima zi în care profesorii pot contesta notele primite. Rezultatele finale vor fi afişate pe 24 iulie.