Sari la conținut

Programă școlară specială pentru copiii dislexici

Ana este în clasa a patra la şcoala germană. Mama ei a descoperit acum trei ani că are dislexie, când nu reuşea să citească fluent.

M-am enervat, m-am înfuriat, cum nu ştii?! Și am început pas cu pas: acele cărţi luau pe silabe cuvânt cu cuvânt, punem literele peste tot, pe pereţi, să poată să le recunoască. Ei fotografiază, au o memorie vizuală şi fotografiază tot, în final, când citesc, de fapt nu citesc, au în minte fotografia cuvântului respectiv, de asta şi obosesc foarte tare”, a declarat mama fetei, Veronica Niculescu.

De atunci, cu un ajutor constant, Ana s-a adaptat la cerinţele şcolare. Şi-a inventat o tehnică proprie de calcul, cu ajutorul ceasului.

„Mă duc la nouă, şi pe urmă mai adun cinci. Şi face 14. Pe urmă mă duc la patru, şi mai pun trei. Şi încă unul, care face opt”, a explicat fetița.

La școală, copila este ajutată de profesoara ei.

„Eu stau aproape în permanenţă lângă Ana. Asta înseamnă mai exact să îi citesc enunţul, ea încearcă să citească şi ea pe cât posibil, dar totuşi ca să fim siguri că a înţeles chiar tot îi mai repet şi îi mai citesc încă o dată cerinţele”, a declarat profesoara fetei, Ulrike Dobre-Welter.

Statisticile oficiale arată că, în fiecare clasă, există cel puţin un copil cu dificultăţi în a înţelege cifrele sau literele, pentru că au, din naştere, alt mod de prelucrare a informaţiei. Pentru acești copii au luptat cinci ani asociaţiile de profil, până au obţinut modificarea Legii Educaţiei, inclusiv pentru testarea elevilor suscepitibili de dislexie.

„Înseamnă depistarea timpurie a riscului de tulburare specifică de învăţare, altă măsură obligatorie este legată de formarea profesorilor, formarea specialiştilor în domeniu, pentru că suntem singura ţară din Europa care nu are un specialist care se cheamă psihomotrician”, a declarat președinta Asociației București pentru Copii Dislexici, Angela Ioan.

În lipsa unui specialist care să depisteze corect dislexia, în România această sarcină le revine psihologilor şi logopezilor.

Testele de inteligenţă presupun evalurea anumitor aptitudini cognitive, inclusiv de calcul matematic, aptitudini verbale, sunt întrebări, sunt exerciţii cu imagini pe care le fac copiii”, a explicat psihologul clinician Monica Bolocan.

Asemenea copii ajung adulţi independenţi şi chiar performează. Dovadă sunt dislexici renumiţi: Leonardo Da Vinci, fostul preşedinte american George Washington, actorul Tom Cruise şi patinatoarea Meryl Davis.