Sari la conținut

Propunere: Elevii de 14 ani să decidă singuri dacă vor să se înscrie la ora de religie 

Patriarhia română respinge ideea, în timp ce elevii spun că, deşi nu sunt interesaţi în mod special de Religie, nu vor să renunţe la acest curs, pentru că primesc note mari, care îi ajută să aibă o medie generală mai bună.

În acest moment, în cazul elevilor minori decizia de a-i înscrie la orele de religie aparţine în exclusivitate părinţilor. Autorul proiectului care ar putea schimba regula susţine că acum se încalcă un drept al copilului care, de la 14 ani, potrivit Codului civil, poate s fac singur unele alegeri. Ceea ce ar înseamna că poate decide dacă vrea sau nu să urmeze cursurile de religie.

„Un elev care să spunem nu vrea să participe la ora de religie, poate se consideră ateu sau poate să urmeze un cult anume, un cult neoprotestant sau un curs ortodox şi părinţii vor altceva, catolic. Şi atunci din nou ar fi un abuz pentru că el ar fi forţat să participe la orele de religie deşi el nu doreşte”, a declarat Remus Cernea.

Biserica Ortodoxă respinge din start proiectul.

„Propunerea domnului Remus Cernea de modificare a aliniatului 2 al art 18 din Legea educaţiei naţionale se bazează pe o evidentă interpretare sui generis a Codului Civil şi intră în contradicţie cu Legea 271/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi cu Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor”, a precizat purtătorul de cvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.

Evident, elevii agreează ideea de a decide singuri ce să facă, mai cu seamă că, mulţi dintre ei s-au înscris la ora de religie doar pentru că o notă mare îi ajută să aibă o medie generală mai mare.

„Nu neapărat că îmi doream, dar mai mult am vrut să îmi iasă, să mă ajute la medie", a declarat un elev.

„M-am înscris pentru că am vrut. Într-adevăr este bine o medie de 10 în plus pentru media generală", a adăugat o altă elevă.

Totuși, părinții și bunicii au păreri diferite.

„Super, super. Este dreptul lui, este suficient de mare încât să îşi dea cu părerea şi să îşi aleagă opţiunea vis-a-vis de religie sau de orice altceva în viaţă", a declarat mama unui elev.

„Cred că contează şi părerea părinţilor nu numai a copiilor. La 14 ani ei nu sunt destul de maturi să decidă pentru ei", a adăugat o bunică.

Legea va intra mai întâi în dezbaterea Senatului.