Sari la conținut

REFORMĂ. Finlanda scoate matematica și istoria ca materii școlare de sine-stătătoare. Se poate aplica modelul în România?

Mai concret, un elev finlandez care doreşte să devină ospătar, va urma cursuri care includ elemente de matematică, tehnici de comunicare şi limbi străine.

Elevii liceelor teoretice vor participa la cursuri care abordează teme generale, precum Uniunea Europeană, dar care combină informaţii de istorie, limbi străine, economie sau geografie. Niciunul dintre aceste domenii nu vor fi predate în cadrul unui curs dedicat.

Mai mult decât atât, autorităţile finlandeze urmăresc să desfiinţeze sala de clasă clasică şi să introducă grupul de studiu mai mic, pentru a încuraja colaborarea mai strânsă între profesor şi elev.

În ultimii doi ani, şcolile finlandeze au aplicat experimental noua manieră de predare, iar rezultatele sunt încurajatoare, spun responsabilii din învăţământ.

Chiar şi fără acestă reformă, sistemul de învăţământ din Finlanda este cel mai bun din lume, iar rezultatele vorbesc de la sine. Rata de promovare a examenului de final de liceu este de peste 90 la sută, iar peste 65 la sută dintre absolvenţii de liceu urmează cursurile unei facultăţi. Într-un sistem educaţional atât de performant, numărul celor ce doresc să fie dascăli este foarte ridicat. Cu toate acestea, numai zece la sută dintre doritori ajung cadre didactice. Salariul lor este cuprins între 2.000 și 6.000 de euro pe lună.

Invitații lui Tudor Mușat în emisiunea „24 într-o oră” au dezbătut subiectul la Digi24:

Cristian Hatu, membru fondator al Centrului de Evaluare și Analiză Educațională: „O țară ca Finlanda, cu așa experți pe știința educației, își permite să facă experimente. Noi nu am putea să urmăm acest model. Nu putem da vina doar pe clasa politică. Dezinteres, lipsă de viziune. (...) Noi am constatat pe teren o situație interesantă: chiar dacă venim cu soluții tehnice nemaipomenite, s-a creat o rezistență în sistem, la profesori. Nu mai merge cu experiențe, cu reforme, trebuie să vii cu ceva serios. (...) Ideea e să le formezi elevilor abilități care să-i ajute să-și schimbe foarte ușor specializarea. Cheia e la profesori”.

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației: „Orice experiment trebuie privit cu foarte mare atenție. Și (cel finlandez – n.r.) chiar cred că ar merita, poate, pilotat, în niciun caz aplicat întregului sistem, pentru că n-am fi pregătiți de o asemenea schimbare. Trăim o perioadă în care asemenea căutări sunt în toată lumea. Cred că ar trebui să schimbăm prin lege misiunea școlii și s-o centrăm pe formarea unei personalități creative. (...) Eu nu cred că cel care se află acum în școală o să aibă un singur job în viața lui”.

Cum e în Suedia 

Constantin Drăgan, profesor în Suedia: „Sistemul suedez este profund descentralizat. Școlile sunt finanțate din bugetul local, acolo unde se duc și taxele pe care le plătesc contribuabilii, astfel încât toate școlile sunt gratuite, chiar și cele private. Se alocă o sumă de bani pe cap de elev, iar elevul are dreptul să-și aleagă ce școală dorește ca să studieze. Pe de altă parte, dacă ar fi să compari sistemul suedez cu cel finlandez, iarăși diferențele sunt foarte mari. Aceste idei finlandeze par exotice nu numai în România, ci și în restul lumii, cel puțin în Suedia, care are un sistem de învățământ ce nu se simte deosebit de bine. În clasamentul PISA nu iese minunat. E o laxitate foarte mare în privința elevilor, în privința comportamentului elevilor. Programa școlară e absolut orientativă, ceea ce dă multă libertate profesorului. Are dezavantajul că elevii care studiază în școli diferite învață lucruri diferite, iar când trec la nivelul următor se întâlnesc în aceeași clasă și au oarecare probleme. Temele pentru acasă sunt foarte scurte, se presupune că elevul trebuie să muncească maxim 30 de minute pe săptămână pentru o materie. Neajunsul e că elevii care nu se concentrează foarte bine în clasă recuperează foarte greu când e vorba de studiu individual. În Suedia nu există nici măcar un examen până la facultate, nu există capacitate, nu există bacalaureat, iar note reale se dau numai din clasa a VI-a”.