Sari la conținut

Româna, limbă străină. Copiii românilor plecați la muncă în străinătate au dificultăți de exprimare la întoarcerea în țară

Cei mai mulţi elevi care au studiat în străinătate şi s-au întors să urmeze cursurile în România sunt din Bucureşti. Mai exact, 476. Capitala este urmată imediat de Bacău, Iaşi, Suceava şi Neamţ. Ca să vină în sprijinul lor, Ministerul Educaţiei a anunţat că intenţionează să înfiinţeze nişte clase speciale, în care să înveţe intensiv limba română.

Profesorii susţin însă că ar trebui să se pună accent şi pe alte materii unde elevii au lipsuri, cum ar fi geografia şi istoria României.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean din Iaşi sunt însă de părere că odată cu înfiinţarea acesor clase speciale, reprezentanții Ministerului Educației trebuie să găsească soluţii şi pentru profesori - cine va preda şi cum vor fi profesorii plătiţi.

La școala din Bosanci, judeţul Suceava, studiază acum șapte elevi care au trăit până acum în străinătate. Sebastian este unul dintre ei. Părinţii lui nu şi-au mai găsit de lucru în Grecia şi au revenit în ţară când el era deja în clasa a cincea. În limba română, copilul abia citeşte.

„Mai greu aici pentru că cerințele în România-s mai mari oleacă. Materie un pic mai multă la noi”, spune Florin David, tatăl elevului.

Adaptarea este dificilă şi pentru cei de vârsta liceului. Mădălina Trepăduș a stat doi ani în Italia.

Vorbeşti, dar nu mai pui subiectul unde trebuie, e un pic mai diferit şi nu o faci intenţionat, pur şi simplu aşa eşti obişnuit, aşa vorbeşti acolo”, explică eleva.

Deci se pune problema revenirii la gramatică, la lexic, la structurile corecte şi evident la adaptarea la un curriculum specific limbii şi literaturii române”, precizează prof. Camelia Gavrilă, inspector general la IŞJ Iaşi.

Aceşti copii pot avea dificultăţi emoţionale, furie, sentiment de abandon , dificultăţi de integrare sociale şi de adaptare în colectivitatea română”, atrage atenția psihologul Daniela Mitrofan.