Sari la conținut

Secretele sistemului de educaţie finlandez

Tot mai mult accent se pune pe educație, pentru că într o lume pe marginea schimbării, noua generație nu va fi pregătită corespunzător după regulile vechiului sistem. Să privim modelul finlandez de educație, unul dintre cele mai bune din lume, construit după principiul - mai puțin înseamnă mai mult. Secretele sunt simple: pregătire bună a profesorilor, libertatea de a preda şi copii fericiţi, spune un director de şcoală finlandez, pentru Digi24. Specialiştii români cred însă că ar trebui să ne uităm mai degrabă la ţări cu acelaşi trecut istoric ca al nostru, atunci când vrem să ne alegem modelul.

La cursurile de lucru manual, copiii construiesc piese de lemn sau metal, de exemplu. Au puţine teme, puţine ore, pauze mari şi vacanţe lungi şi toate astea pentru ca elevii să fie fericiţi la şcoală şi să înveţe lucruri care să îi ajute în viaţă.

Kari Louhivuori, directorul unei şcoli din Finlanda: Când copiii văd un obiect, trebuie să ştie că nu e doar venit dintr-o fabrică. Învaţă să respecte munca manuală.

Aşa a ajuns Finlanda să fie apreciată pentru sistemul de educaţie. Ultimele rezultate ale Programului Internaţional pentru Evaluarea Elevilor, o plasează în vârful clasamentului mondial, după ţările asiatice. Investiţiile sunt parte din succes.

Kari Louhivuori: Secretul este pregătirea profesorilor. Un alt secret este că profesorii au autonomie. Dacă eu vreau să predau matematică sărind pe stânci în pădure, pot să fac asta.

Finlanda ocupă locul 4 la ştiinţe, 6 la citire şi 15 la matematică. În schimb, România se clasează între locurile 45 şi 50, dintr-un total de 65 de ţări.

Kari Louhivuori: Plătiţi profesorii mai bine. Daţi-le autonomie în munca lor. Sistemul finlandez e despre încredere. Nu avem inspectori în şcolile noastre, nu avem testări naţionale, nu comparăm şcolile.

La noi în ţară, aceste soluţii par greu de aplicat.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale: Exact cum am dori să trimitem un echipaj pe Marte, dar nu am reuşit să trimitem un satelit artificial. Şi atunci trebuie să alegem nişte modele pe care le putem urma.

Polonia sau Germania, de exemplu. Ţări de la care putem învăţa că elevii pot sta mai puţin la şcoală şi pot avea mai puţin teme.

Cristian Hatu: Acum mai bine de două mii de ani, un gânditor grec spunea: „mulţimea cunoştinţelor nu te învaţă să ai minte”. La noi e importantă mulţimea cunoştinţelor. Poate şi părinţii sunt de vină, pentru că zic că lasă, că şi pe vremea mea erau tot aşa.

Elevii cred că dascălii au vina lor.

Andrei Turtică, reprezentant al Consiliului Naţional al Elevilor: Distanţa de putere dintre elev şi profesor este una foarte mare şi, în acest moment, elevul şi profesorul sunt de o parte şi de alta a catedrei.

Studiile internaţionale mai arată şi că 42% dintre elevii români de 15 ani ştiu să scrie şi să citească, dar nu înţeleg mesajul.