Sari la conținut

Transformarea școlilor profesionale

Treptat, şcolile profesionale scapă de imaginea negativă pe care au căpătat-o de-a lungul timpului. Nu mai sunt văzute ca o soluţie de compromis pentru tinerii care nu reuşesc să facă o facultate. Ci au început să fie apreciate pentru oportunităţile pe care le oferă.

Robert este unul dintre tinerii înscrişi în ultimii ani la şcolile profesionale. De doi ani e în practică la o fabrică din parcul industrial Oradea. Învaţă să devină electromecanic, iar pentru acest lucru primeşte lunar de la Guvern 200 de lei şi încă atât de la angajator.

Are mai multe beneficii decât o facultate din moment ce tu înveți din practică și este mult mai ușor să înveți practic decât teoretic. Pe mine m-a ajutat foarte mult deoarece pot să învăț aici, să am o meserie”, spune Robert Dumitraș, elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși din Oradea.

Mediul de afaceri se declară mulțumit de renașterea învățământului profesional în România.

Noi avem nevoie de absolvenți ai școlilor profesionale. Pe piață se caută și se vor căuta meserii gen montator-subansamble, operatori electroniști, operatori mașină comandă numerică, chiar electrician”, spune Călin Vesa, directorul general Connectronics Romania.

Iar companiile care chiar au nevoie de oameni desfășoară propriile programe de instruire profesională. De exemplu, șantierul Naval Damen i-a pregătit pe tinerii care au devenit de curând campioni la sudură.

Este o competiție care se adresează în rândul tinerilor, pentru a promova meseria de sudor în rândul tinerilor și pentru a atrage tinerii către această meserie, care este din ce în ce mai căutată, atât la noi, cât și în străinătate”, spune Mihaiel Nanu, inginer sudor, coordonatorul echipei din România.

Sudura este una dintre specializările preferate de tinerii care aleg școlile profesionale, pentru că salariile pot ajunge și la câteva mii de euro pentru cei care ajung să lucreze peste hotare. Însă alegerea oricărei meserii trebuie privită în perspectivă.

Concurența mare dintre tineri pe o anumită specializare dă naștere unei concurențe la fel de mare pe piața muncii după terminarea studiilor. Iar faptul că unele meserii au un deficit de muncitori în prezent nu înseamnă că vor fi la fel de ofertante și în viitor, mai ales că uzinele trec printr-un proces constant de automatizare.

Tocmai de aceea, următorul pas pe care trebuie să îl facă sistemul profesional de învățământ este să le ofere tinerilor cât mai multe alternative. Iar Finlanda, țară apreciată pentru educația sa, poate fi un exemplu și în ceea ce privește învățământul vocațional. Școlile profesionale finlandeze nu se concentrază doar pe sudură, turism și brutărie. Ci au inclusiv cursuri de IT sau de antreprenoriat, care îi ajută pe absolvenții lor să se adapteze mai ușor la condițiile din piața muncii.