Sari la conținut

Efectul cotei unice? Țara prăpăstiei între venituri

România este singura țară a UE în care cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de peste opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Țările care stau cel mai bine din acest punct de vedere sunt două state foste comuniste care însă nu au renunțat la cota progresivă de impozitare. Situația este critică și ca urmare a faptului că tot România este țara UE cu cele mai mici venituri disponibile pe locuitor.

saracie - 5492033-Mediafax Foto-Andreea Alexandru

România continuă să fie, de departe, ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci, în condiţiile în care cei mai prosperi 20% dintre români au venituri de peste opt ori mai mari decât cei mai săraci 20% dintre locuitorii ţării, arată statisticile publicate de către oficiul european de statistică, Eurostat, care arată o adâncire puternică a inegalităţilor în perioada 2013-2015, potrivit News.ro.

Datele Eurostat, colectate anul acesta, dar valabile pentru anul 2015 la nivelul ansamblului comunitar, arată că, la nivelul Uniunii Europene, primii 20% dintre locuitori după venituri câştigă de 5,2 ori mai mult decât cei mai săraci 20% dintre locuitori, nivelul rămânând constant faţă de 2014. 

Însă la nivelul blocului comunitar diferenţele sunt mari. Astfel, România este ţara din UE cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci, în condiţiile în care primii 20% dintre locuitori au venituri de 8,3 ori mai mari decât cei 20% cu cele mai mici încasări. 

În clasamentul inegalităţii din UE, România este urmată de Lituania (raport de 7,5 între veniturile celor mai bogaţi şi veniturile celor mai săraci), Bulgaria (7,1) şi Spania (6,9).

La polul opus, statele cele mai "egalitare" din UE sunt Slovacia (cu un raport de 3,5 între veniturile bogaţilor şi veniturile săracilor), Republica Cehă (3,5), Finlanda (3,6) şi Slovenia (3,6). 

"Datele privind inegalitatea economică au devenit foarte importante pentru a estima sărăcia relativă, pentru că distribuţia resurselor economice poate avea un raport direct cu dimensiunea şi cu profunzimea fenomenului sărăciei", a menţionat Eurostat. 

Este semnificativ că țările în care raportul dintre veniturile mari și cele mici este acceptabil sunt cele în care impozitarea veniturilor personale se face progresiv. Astfel Slovacia are două trepte de impozitare, respectiv 19% sub 35.000 de euro pe an și 25 % peste, iar Cehia are o rată fixă de 15% însă dacă veniturile depășesc 1,2 milioane coroane atunci impozitarea se face la 22%.

Situația României este critică și din cauza faptului că venitul disponibil pe locuitor este cel mai mic din UE, inclusiv față de Bulgaria. Venitul anual median disponibil din România, respectiv 2.300 euro este cu 1.000 de euro sub cel din Bulgaria.

Inequalityincome2015

Cum a evoluat inegalitatea

Este paradoxal faptul că România a fost condusă o bună parte a ultimului deceniu de partide ce centru-stânga. Inegalitatea dintre bogaţii şi săracii din România s-a adâncit continuu începând din 2010, când a ajuns la un nivel minim al ultimului deceniu, cu un raport de 6,1 între veniturile bogaţilor şi săracilor.

Ca urmare a crizei, inegalitatea s-a redus sensibil, raportul de inegalitate coborând de la 8,1 în 2008 până la 6,1 în 2010.

Ulterior, seriile Eurostat că inegalitatea a crescut pentru cinci ani consecutiv, ajungând în 2015 la un raport de 8,3, de la 7,2 în 2014, între veniturilor celor mai bogaţi 20% dintre români şi cele ale celor mai săraci 20%.

Seriile Eurostat arată că România este ţara în care inegalitatea dintre bogaţi şi săraci a crescut cel mai puternic în ultimii ani, în special în perioada 2013-2015, de la o diferenţă între veniturile extremelor de 6 în 2010 la 6,2 în 2011, 6,3 în 2012, 6,6 în 2013, 7,2 în 2014 şi 8,3 în 2015. 

La nivelul UE, diferenţa de venituri între cei mai prosperi 20% dintre cetăţeni şi cei mai săraci 20% a crescut de la 4,9 în 2010 la 5,2 în 2015. 

Dintre statele din zonă nemembre ale UE, Macedonia are un raport al inegalităţii între bogaţi şi săraci mai mic cel din România, în timp ce în Serbia inegalitatea este chiar mai mare, cu un raport de 9 între veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor, potrivit Eurostat.