Sari la conținut

10 ani de la aderarea la NATO. Fost ministru: „NATO e ca o societate de asigurări - faci nişte eforturi ca la nevoie să fii apărat”

Foto: Mediafax

Anul 2004 a marcat integrarea în NATO a 7 state: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Depunerea instrumentului de ratificare la Washington, la 29 martie 2004, a fost urmată de ceremonia arborării drapelului României în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles, la 2 aprilie 2004.

Politicieni și diplomați români au vorbit astăzi, în comunicate, mesaje publicate pe site-uri de socializare sau interviuri, despre impactul acestui eveniment asupra evoluției României.

Aderarea la Alianţa Nord-Atlantică a reprezentat în 2004 un proiect naţional, de conlucrare politică. În aceşti zece ani de apartenenţă la Alianţă s-a dovedit că decizia noastră a fost una fundamentală şi corectă. Putem realiza acum, în actualul context internaţional complex, câtă dreptate au avut acei lideri politici care, în anii 1997-2004, au susţinut integrarea ţării noastre în NATO. Capacitatea României de a fi un partener viabil şi puternic pentru zona euro-atlantică ne-a pavat drumul către integrarea în Uniunea Europeană şi obţinerea unui climat pozitiv pentru dezvoltarea societăţii româneşti în ansamblu”, a arătat premierul Victor Ponta.

Aderarea la NATO a reprezentat un moment istoric pentru România, atât prin prisma consacrării apartenenţei la sistemul de valori euro-atlantice, cât şi prin asigurarea celor mai puternice garanţii de securitate din istoria contemporană a României, spre beneficiul direct al cetăţenilor români şi pentru dezvoltarea democratică, stabilă şi prosperă a societăţii româneşti”, a declarat Titus Corlăţean, ministrul de Externe, citat în comunicat.

Sorin Ducaru, asistent al Secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, a povestit că a sărbătorit aderarea României la Alianţă, la 29 martie 2004, la Casa Albă, împreună cu fetiţa sa de 6 luni, în mijlocul reprezentanţilor comunităţii româneşti din SUA.

„Acele zile au rămas cu adevărat memorabile, generând şi un fel de simţ al împlinirii, dată fiind implicarea statornică în procesul de pregătire a aderării noastre la NATO şi, în acelaşi timp, de deschidere a unui nou drum pentru ţara noastră, care a fost şi este dedicat consolidării profilului strategic al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”, a spus Sorin Ducaru într-un interviu pentru Mediafax.

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană a arătat că apartenenţa României la NATO nu este în sine o reţetă a succesului, ci o precondiţie a succesului. El a subliniat că România trebuie să îşi facă temele şi să îşi respecte angajamentele, respectiv să elaboreze o strategie de securitate naţională actualizată, care îi lipseşte de aproape zece ani, şi să revină mai repede decât se prognoza la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Pașcu a comparat apartenența la NATO cu o poliță de asigurare.

„Noi socotim, când te gândeşti la NATO ca o organizaţie care îţi oferă o garanţie de securitate, te gândeşti ca la o societate de asigurări. Adică eu plătesc o asigurare ca, în cazul în care acea situaţie se întâmplă, banca sau societatea de asigurări să preia costurile. La fel şi aici, adică faci nişte eforturi într-o organizaţie ca NATO, adică participi la acţiuni, te achiţi de obligaţii, îţi faci datoria de membru plin, astfel încât, în cazul în care ai nevoie, organizaţia să vină în sprijinul tău”, a afirmat Ioan Mircea Paşcu într-un interviu pentru Mediafax.