Sari la conținut
News Alert

37 de ani de la marele cutremur. Bucureşti, capitala clădirilor şubrede

La 37 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 în care 1600 de oameni au murit, mulţi români trăiesc în case care nu pot rezista la un seism puternic. În Bucureşti, doar 37 de clădiri din aproape 360 cu risc major au fost reabilitate din 1990 şi până în prezent. Alte şase ar trebui consolidate anul acesta. Autorităţile dau vina pe lipsa banilor şi îi sfătuiesc pe proprietari să plătească sute de mii de euro din propriul buzunar pentru reparaţii.

 

La 37 de ani de la cutremurul în care şi-au pierdut viaţa 1600 de oameni, Bucureştiul rămâne aşadar vulnerabil în cazul unui dezastru asemănător. Există imobile construite în urmă cu aproape un secol sau doar câteva zeci de ani, atât de fragile încât nici măcar nu ar fi nevoie de un cutremur precum cel din 1977 pentru a fi puse la pământ.

Experţii au descoperit peste 360 de clădiri care au fost încadrate în cea mai ridicată clasă de rism seismic. Unele dintre ele sunt atât de şubrede, încât au fost declarate pericol public. Este şi cazul unui edificiu aflat chiar peste drum de sediul în renovare al Primăriei Capitalei de pe bulevardul Regina Elisabeta.

Estimările arată că pagubele umane ar fi chiar mai mari decât cele din 1977, iar salvarea ar putea întârzia şi pentru că tocmai Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă îşi are sediul într-o clădire cu bulină roşie. „Căutăm soluţii pentru a consolida clădirea, dar este un proces foarte îndelungat şi necesită fonduri ridicate. Mai simplu ar fi dacă am reuşi să găsim un alt sediu”, spune pentru Digi24 adjunctul IGSU, colonelul Eugen Vişan.

Pe lângă această situaţie, în ultimii 25 de ani, în România s-a construit mult şi prost, spun cei care monitorizează calitatea construcţiilor. „Constructorii sunt interesaţi de reducerea costurilor, sunt interesaţi de preţ, sunt interesaţi de imagine poate mai mult decât de siguranţa locuirii”, apreciază managerul pentru Răspuns la Dezastre al asociaţiei Habitat for Humanity, Gabriel Pascal.

Consolidarea unui imobil poate costa chiar şi 1 milion de euro, o sumă mult prea mare pentru locatari. O variantă ar fi să se mute, dar oamenii nu au unde să plece – dacă intenţionează să vândă, procesul este aproape imposibil, iar preţul obţinut nu le permite confortul casei din care pleacă.

O altă problemă este plata despăgubirilor în caz de dezastru. Chiar dacă imobilele sunt asigurate, multe firme nu ar putea plăti daunele. Este şi cazul Astra, cel mai mare asigurător din ţară. „În cazul unui eveniment major, Astra nu va putea face faţă plăţilor”, afirma luna trecută Dan Radu Ruşanu, preşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, încarcerat preventiv pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, după ce ar fi favorizat un asigurator în dauna altora de pe piaţă.

Dacă la cutremurul din 1977, numai în Bucureşti pagubele au fost de 2 miliarde de dolari, acum, nimeni nu poate estima la cât ar ajunge. Oraşul „ar putea fi afectat mai tare, din cauză că între timp vulnerabilitatea clădirilor a mai scăzut chiar şi faţă de 77”, arată directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian.

În prezent, din cele 8,3 milioane de locuinţe din România, doar puţin peste jumătate sunt asigurate.