Alegeri blocate la CSM
ACTUALIZARE 14:00 Decizia este executorie, aşa că procedurile de alegere în această formulă trebuie oprite. Uniunea Naţională a Judecătorilor, care a dat în judecată Consiliul, consideră nelegală şi hotărârea Senatului prin care membrii care au înlocuit o parte dintre magistraţii aleşi iniţial, dar care şi-au pierdut mandatele, au fost validaţi pentru mandate întregi.
Curtea de Apel Bucureşti ar putea suspenda, vineri, procedurile de alegere a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Uniunea Naţională a Judecătorilor a dat în judecată CSM, după ce instituţia a decis să organizeze alegeri doar pentru şase dintre cele 14 funcţii de membru ales.
Membrii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) susţin, în plângerea trimisă instanţei de judecată, că hotărârea plenului CSM de declanşare a alegerilor doar pentru 6 dintre cele 14 posturi de membri încalcă legea şi Constituţia.
„Plenul CSM, prin Hotărârea contestată, a adoptat soluţia inversă, vădit nelegală, stabilind data alegerilor doar pentru o parte din membrii aleşi şi făcând abstracţie de mandatul Consiliului a cărui şedinţă de constituire a avut loc în anul 2010”, a precizat UNJR.
UNJR contestă faptul că magistraţii veniţi după investirea iniţială a Consiliului, în 2010, pe locuri eliberate prin demisie, au fost validaţi tot pentru mandate de şase ani, nu pentru restul de mandat al membrului pe care l-au înlocuit.
Pe de altă parte, CSM se opune şi explică faptul că decizia a fost luată pe baza unei hotărâri a Senatului. Mai mult, într-un punct de vedere transmis instanţei, unul dintre membrii vizaţi susţine că, dacă alegerile ar fi blocate, instituţia nu ar mai putea funcţiona.
„Blocajul instituţional ar fi, fără dubiu, mai mare decât vrea reclamantul să prevină, în condiţiile în care nu s-ar mai organiza alegeri nici măcar pentru mandatele stabilite prin hotărârea contestată”, se arată în punctul de vedere al unui membru CSM.
Potrivit legii, CSM este format din 19 membri. Trei fac parte de drept din componenţă - procurorul general, ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi. Alţi doi sunt desemnaţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile. Ceilalţi 14 sunt votaţi de colegii judecători şi procurori, pentru a reprezenta instanţele şi parchetele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
