Sari la conținut

Aleșii locali scapă de incompatibilități. Reacţia ANI

Modificarea legii ANI a fost votată în Parlament, fără ca Agenţia Naţională de Integritate să fie consultată. Prezenţa primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în adunările generale ale serviciilor regionale publice de utilităţi a generat numeroase procese de incompatibilitate.

Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse (...) Considerăm că interesul public va fi puternic afectat (...) Soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților (...) Nu respectă cerințele legale de previzibilitate, stabilitate, dar și de credibilitate a normei juridice”, se precizează în comunicatul instituției.

De partea cealaltă, aleşii locali au susţinut din prima clipă promovarea legii.

Agenţia Naţională de Integritate vă anunţă că dacă o promulgă preşedintele Iohannis se va întâmpla o nenorocire. Nu se va întâmpla nicio o nenorocire. Mi se pare anormal ca un şofer, şoferul meu sau o femeie de serviciu să meargă în locul meu la Asociaţia de dezvoltare. Să se rezolve problema retroactivităţii printr-o amnistie administrativă”, spune Nicuşor Constantinescu, fost secretar general UNCJR

În 2014, Parlamentul a votat pentru prima dată modificarea legii privind serviciile de utilităţi publice. Fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis la reexaminare legea, iar aceasta a ajuns din nou la vot în 2015. În primă instanţă, Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituţională, iar aceasta i-a dat dreptate. În urmă cu două săptămâni, însă, Senatul, în calitate de camera decizională, a aprobat din nou legea, fără a-i aduce schimbări de fond.

Nu am primit, nu am avut, nu am văzut un astfel de punct de vedere. Nu ştiu dacă asta este o scăpare a staff-ului comisiei, nu a venit acest punct de vedere de la ANI, dar vă spun sigur că nici eu, nici colegii mei la dezbateri nu l-am avut”, afirmă Cătălin Boboc preşedintele Comsiei Juridice din Senat

Printre cei care s-au judecat cu ANI pe tema incompatibilităţii se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, care a câştigat definitiv procesul în ianuarie 2015, după ce a devenit preşedintele României. Peste o sută de aleşi locali declaraţi incompatibili de ANI au contestat la Curtea Constituţională legea, în trecut. Pe lista celor găsiţi incompatibili de ANI se află peste 108 aleşi locali, printre care Radu Mazăre, Aristotel Căncescu, Mircea Moloţ.

Punctul de vedere al ANI, transmis exclusiv Digi24:

„Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse pentru legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice. 

Către Agenția Națională de Integritate nu a fost înaintată, de către departamentul pentru relația cu Parlamentul, propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea legii nr. 51/2006, în vederea formulării unui punct de vedere în acest sens.

Cu privire la implicațiile juridice decurgând din adoptarea acestei forme legislative, opinăm în sensul în care prin această modificare a normei se dorește ca primarii și președinții de consilii județene să facă parte de drept din organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice. Sens în care, raportat la prevederile legii nr. 161/2003, considerăm că interesul public va fi puternic afectat prin posibilitatea aleșilor locali de a exercita autoritatea publică cu încălcarea, practic, a principiilor stabilite de regimul instituit de legiuitor incompatibilităților și conflictelor de interese.

Incompatibilitățile au fost reglementate de legiuitor, printre altele, pentru a preveni conflictele de interese, motiv pentru care considerăm în sensul în care a reglementa exercitarea, de către aleșii locali, a anumitor atribuții care nu au fost avute în vedere de către legiuitor la momentul reglementării situațiilor de incompatibilitate, are ca efect generarea unor conflicte de interese și, evident, presupune eludarea principiilor ce guvernează prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, principii instituite imperativ de lege.

Conform prevederilor legale aplicabile, atât constituționale, cât și cele cuprinse în legile organice, situațiilor juridice născute la un moment dat li se aplică normele juridice în vigoare la acea dată.

Motiv pentru care considerăm că, pentru situațiile juridice generate de încălcarea prevederilor art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, precum și pentru orice alte situații juridice ce se circumscriu acesteia, și care s-au născut înainte de modificarea exoneratorie a legii nr. 51/2006, sunt aplicabile formele legislative în vigoare la acea dată, aplicarea retroactivă a modificării legii reprezentând un caz evident de încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii.

Cu toate acestea, urmărind și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat recent, într-o cauză similară, prin raportare la intenția legiuitorului (existentă anterior momentului modificării) concretizată printr-o modificare legislativă permisivă, de natura celei dezbătute, reiterăm faptul că asupra dosarelor juridice având ca obiect anularea rapoartelor de evaluare constituite ca urmare a reținerii unei stări de incompatibilitate în baza art. 87 alin. 1 lit. f din legea nr. 161/2003, se vor pronunța în mod definitiv doar instanțele competente.

În ceea ce privește interacțiunea dintre cele două acte normative, considerăm în sensul în care dispozițiile derogatoare cuprinse de modificările legii nr. 51/2006 sunt insuficient legiferate și, mai ales, afectează regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese, reglementate prin legea nr. 161/2003.

De asemenea, subliniem faptul că prin adoptarea acestei modificări, se încalcă și principiile și normele de tehnică legislativă ce impun o reglementare unitară, în scopul realizării unei sistematizări a materiei, în vederea creșterii accesibilității și predictibilității legii, având în vedere faptul că modificarea art. 10 al legii nr. 51/2006 instituie, într-un mod echivoc și susceptibil de multe interpretari, o situație legală deja reglementată (prin legea nr. 161/2003), dar la care această normă nouă nu face nicio referire.

Aspect ce aduce un evident caracter ambiguu unei situații normative ale cărei prevederi legale ar trebui să fie, în primul rând, precise, neechivoce, și instituite prin norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul.

Aceste elemente de necorelare și de nerespectare a cadrului legislativ aplicabil au fost sesizate și de președintele României, care, prin adresa înregistrată la Senat cu nr. i 1084/14.07.2014, a formulat o cerere de reexaminare asupra legii pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilități publice.

Cererea de reexaminare a fost motivată prin aceea că adoptarea acestei modificări, în primul rând, nu este oportună în ceea ce privește participarea primarilor și a președinților de consilii județene în organele de conducere ale ADI-urilor, iar, apoi, soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților, diminuând activitatea Agenției Naționale de Integritate și venind în contradicție cu recomandările cuprinse în raportul comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare din anii 2013 și 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asigurare a integrității.

Cu majoritate de voturi, Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României, a respins cererea de reexaminare formulată de președintele României și a avizat favorabil legea, în forma trimisă către promulgare.