Sari la conținut

Ambasadorul Iordaniei la București: Este mult mai ușor să obții o viză Schengen decât o viză românească

„Am vorbit cu mulți responsabili de nivel înalt și mi-au spus că nu pot coborî standardele sub cele Schengen. Dar este mai complicat decât o viză Schengen! Acum iordanienii preferă să ia o viză Schengen și să vină apoi în România, pentru că românii îi acceptă pe cei cu viză Schengen. Vă dați seama? Problema vizelor este una foarte gravă și sper că într-o zi va fi rezolvată”, a spus ambasadorul Iordaniei la București, Saker Malkawi, în interviul pentru Digi24.

În ciuda problemelor, Iordania își păstrează reputația de a fi una dintre cele mai sigure țări din Orientul Mijlociu. Relațiile diplomatice bilaterale au o tradiție de 50 de ani, iar în opinia ambasadorului, Iordania poate fi un punct de plecare pentru români în Orientul Mijlociu, așa cum România poate fi un punct de plecare pentru Iordania în Europa.

ISIS îi vizează în primul rând pe musulmani

Iordania este o ţară care are două graniţe comune cu cele mai periculoase teritorii din Orientul Mijlociu. Regatul Haşemit al Iordaniei se învecinează deopotrivă cu Siria şi Irak, iar problemele care decurg din această apropiere nu sunt deloc simple. Ameninţările teroriste, dar şi valul constat de refugiaţi care fug de războaie sunt doar două dintre situaţiile grave pe care Iordania le are de rezolvat.

Regatul Hașemit al Iordaniei are un rol strategic în Orientul Mijlociu, datorat mai ales vecinătății sale cu Israel, Palestina, Siria și Irak. Această poziționare geografică dificilă a transformat țara într-una expusă amenințărilor teroriste din partea grupărilor radicale siriene și a Statului Islamic.

„ISIS este o amenințare pentru comunitatea internațională. Trebuie să spunem că este un grup cu care trebuie să ne luptăm”, spune ambasadorul iordanian la Bucureşti, Excelența Sa Saker Malkawi, în interviul acordat lui Luca Niculescu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi24.

 

Luca Niculescu: Domnule ambasador, acum câteva luni comunitatea internațională a fost șocată de incendierea pilotului iordanian de către militanții organizației Statul Islamic. Emoțiile și reacțiile din Iordania în acele momente au fost foarte puternice. Care este situația azi ?

Saker Malkawi: Iordania continuă să lupte împotriva Daech (Statul Islamic). Luptăm alături de coaliția internațională. Jucăm un rol important în această luptă. Pe solul iordanian se află escadroane ale aviației internaționale, aparate din Franța, Belgia... Lupta continuă şi va dura. Sperăm însă să oprim acest pericol cât mai repede posibil.

Luca Niculescu: Am putea înțelege că dacă n-ar fi fost acel eveniment tragic, Iordania nu s-ar fi angajat atât de puternic în lupta împotriva organizației Statul Islamic ?

Saker Malkawi: Ba da. Iordania, după cum știți, a fost prima țară care a avertizat lumea în privința pericolului Al-Qaida. Americanii nu luau foarte în serios această amenințare până la atacul din New York. După aceea au venit și ne-au cerut informații ca să afle de ce dădeam noi avertismente cu mult timp înainte. Iordania este hotărâtă să lupte cu terorismul, mai ales cu terorismul făcut în numele religiei, care este pentru noi atât de prețioasă. Ne afectează mult că în numele religiei se fac acte de violență. Primele victime ale ISIS sunt musulmanii. Primii care sunt vizați sunt chiar musulmanii, nu minoritățile.

Al-Qaida nu a uitat faptul că autoritățile din regat au colaborat cu SUA pentru a atrage atenția asupra pericolului terorist pe care gruparea îl reprezenta. În 2005, capitala țării a fost zguduită de trei atacuri sinucigașe cu bombă, îndreptate asupra unor hoteluri importante din Amman. Atentatul a fost revendicat chiar de un iordanian, Abu Musab Zarqawi, unul dintre cei mai fanatici admiratori al lui Osama bin Laden. Atacul a avut o consecință clară pentru politica din Iordania: lupta cu toate mijloacele împotriva terorismului. Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, are o experiență de 35 de ani în domeniul militar. Știe să piloteze elicoptere și a fost comandantul trupelor speciale iordaniene. Determinarea lui în combaterea terorii s-a transmis și poporului.

Luca Niculescu: Nu vă este teamă că angajamentul ferm împotriva ISIS poate duce din nou la astfel de evenimente în țara dvs? Cum vă protejați?

Excelența Sa, Saker Malkawi, ambasadorul Iordaniei la București FOTO: captură Digi24

Saker Malkawi: Nu, dimpotrivă. Lașitatea ne poate duce către alte pericole. În astfel de situații trebuie să ai curajul să înfrunți pericolul și să spui lucrurilor pe nume. ISIS este o amenințare pentru comunitatea internațională. Trebuie să spui că este un grup cu care trebuie să te lupți. Iordania, chiar dacă nu exista asasinarea pilotului, ar fi fost la fel de fermă. Ce s-a schimbat este opinia publică. În loc de 60 %, azi sunt 99 % în favoarea combaterii ISIS.

Apropierea geografică a Iordaniei de Siria și Irak o face și zonă de tranzit pentru cei care vor să se alăture grupărilor teroriste din aceste țări. Punctele de trecere ale frontierelor din nord și est sunt închise. Chiar dacă soldații din regat păzesc foarte bine granițele, din 2011, aproximativ 2500 de iordanieni au reușit să ajungă pe partea cealaltă, unde grupările Al-Nusra și Statul Islamic fac legea.

Luca Niculescu: Pe de altă parte, în ISIS există și luptători din străinătate. Sunt și iordanieni. Câți ?

Saker Malkawi: Statisticile vorbesc de sute sau mii de oameni. Dar Iordania își controlează bine frontierele, intrările și ieșirile. Cei care ies și se duc acolo nu mai pot să intre. Sau, dacă intră, sunt arestați imediat. Am întărit și legile, propaganda este și ea condamnată penal.

Trecerea frontierei în mod ilegal se face și din sens invers. Disperați de ororile războiului, oamenii își abandonează casele și fug. În ultimii patru ani, Regatul Iordaniei a trebuit să se confrunte cu absorbția a peste un milion de refugiați, doar din Siria. Acest lucru a pus o presiune uriașă pe resursele publice și infrastructura țării.

Luca Niculescu: Spuneți că puteți controla frontierele, dar, pe de altă parte cam un milion de refugiați sirieni au trecut frontiera şi se află în Iordania...

Saker Malkawi: Intrările sunt controlate. Nu știu dacă ați văzut imaginile. Ei sosesc mereu însoțiți de vehicule militare. Poliția și armata îi primesc, îi transportă în Iordania, au grijă de ei. Există o zonă protejată. Cei care încearcă să se infiltreze necontrolat sunt opriți, cum s-a întâmplat și acum două zile. Dacă nu se opresc, sunt tratați cum se cuvine și tot sunt opriți. La ultima infiltrare era vorba despre trafic de droguri, dar a existat și trafic de arme. Am primit recent și sprijin american pentru supravegherea frontierelor.

Luca Niculescu: Care este numărul refugiaților sirieni în Iordania ? Am văzut două cifre: 700 de mii sau peste un million. Care este cifra corectă?

Saker Malkawi: Ambele sunt exacte. În Iordania existau deja 750 de mii de sirieni înainte de război. Acum numărul lor s-a dublat. Sunt aproape un milion și jumătate. Dar primii s-au stabilit aici. Inițial era vorba despre oameni care veneau și plecau din Iordania, erau muncitori. Dar, după ce au început evenimentele în Siria, au rămas la noi.

Orașul făcut din corturi. Așa i se mai spune taberei de refugiați Zaatari, de pe teritoriul Iordaniei. Aici trăiesc peste 120 de mii de oameni care au fugit de război. Regina Rania a Iordaniei, una dintre cele mai cunoscute personalități caritabile din lume, se implică personal în îmbunătățirea condițiilor pentru refugiați.

Luca Niculescu: Iordania este o țara de 6-7 milioane de locuitori și acum se confruntă cu val masiv de refugiați. Am văzut multe reportaje despre tabere de refugiați. În pofida eforturilor pe care le faceți, doi refugiați din trei trăiesc sub pragul de sărăcie...

Saker Malkawi: Doi refugiaţi din trei. Așa este. Ministrul nostru de externe a declarat că numărul refugiaților sirieni în Iordania înseamnă deja 21% din populația Iordaniei. Și gândiți-va că vorbim numai despre sirieni. În afară de ei, mai există și refugiații irakieni, egipteni, yemeniți, zeci de mii de libieni... dacă îi numărăm pe toți, procentajul este foarte mare. Tabăra de la Zaatari putem spune că este al doilea oraș ca mărime din Iordania după Amman, atât de mulți refugiați trăiesc acolo. Cum să gestionezi asta? Nu este vorba doar de securitate, ci și de sănătate şi educație. Avem probleme mari cu resursele. Deja avem probleme cu apa, cu protecția mediului. Pânza freatică riscă să fie poluată din cauza numărului tot mai mare de oameni care vin în ţară. Avem probleme mari. Din fericire, comunitatea internațională ne ajută, dar ajutorul este insuficient.

Luca Niculescu: Ce vă oferă comunitatea internațională și care sunt așteptările dumneavoastră ?

Saker Malkawi: Există două tipuri de ajutor. Fie direct pentru refugiați, fie pentru Iordania, ca să investească în infrastructuri. Avem un program de refacere a școlilor. La început introdusesem școala în mai multe schimburi. În spitale, la fel, nu mai puteam primi oameni. Serviciile sanitare sunt gratuite pentru copii, dar când se dublează numărul copiilor, devine enorm. Spitalele cedau pentru că nu mai puteau primi oameni. Ajutorul internațional vine încet. Voința există, dar mecanismele sunt greoaie.

Luca Niculescu: Sunteți ambasadorul Iordaniei, o țară care are deja o cincime din populație formată din refugiați sirieni. Când vedeți ce se întâmplă în Europa, cu țări bogate care se ceartă dacă să primească sau nu câteva mii de refugiați, care se ascund în spatele cifrelor, ce gândiți?

Saker Malkawi: Nu pot să vorbesc despre probleme interne europene. Dar regele nostru a fost în Parlamentul de la Strasbourg și a ținut un discurs, în care a comparat numărul de refugiați veniți în Iordania cu populația Belgiei. A spus „imaginați-vă că populația Belgiei vine și se instalează în Franța, ca să va dați seama prin ce trecem noi”.

Luca Niculescu: Sau ca populația Canadei să se instaleze în SUA...

Saker Malkawi: De exemplu. Când dai astfel de exemple, oamenii înțeleg mai ușor despre ce este vorba. La început, nimeni nu știa cât va dura. În afară de Iordania. Noi am prevăzut un conflict mai lung. Știm situația internă din Siria, știm cum funcționează puterea acolo, știm că nu vor ceda ușor. Regele nostru a spus de mult că cei care cred că lucrurile se vor încheia rapid în Siria se înșală.

Tensiunile mai vechi din Orientul Mijlociu, conflictele nerezolvate și sărăcirea populației duc la extinderea fenomenului radicalizării. Iar soluțiile pentru stoparea acestui fenomen par tot mai puține.

Luca Niculescu: Sunt și alte puncte de interes în zona din care veniți. Mă gândesc în primul rând la conflictul israelo-palestinian. Am văzut că ministrul francez de externe, Laurent Fabius, a plecat în regiune, a fost și Iordania. Credeți că are vreo șansă sau nu în procesul de pace israelo palestinian?

Saker Malkawi: Acest conflict este „mama” tuturor conflictelor. Regele nostru a spus că absența rezolvării în acest conflict atrage frustrări. Poți avea impresia că uneori comunitatea internațională operează cu o dublă măsură. Pe de-o parte vrei să combați terorismul și să aduci justiție popoarelor, dar poporul palestinian nu are parte de justiție de 70 de ani. Rețelele teroriste și extremiste sunt alimentate cu oameni frustrați care nu înțeleg de ce comunitatea internațională acționează așa. Dacă rezolvăm problema celor două state, israelian și palestinian, mai tăiem puțin din mijloacele prin care e alimentat extremismul în regiune.

În ciuda problemelor, Iordania își păstrează reputația de una dintre cele mai sigure țări din Orientul Mijlociu. Și are o explicație simplă pentru această reușită.

Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei

Luca Niculescu: Care este rețeta stabilității Iordaniei? Primăvara arabă a avut efecte și aici, cu revendicări mai mult sociale și economice, vă confruntați cu un val de refugiați, dar în același timp, țara rămâne stabilă...

Saker Malkawi: Este foarte simplu. Nicio picătură de sânge nu a curs în timpul Primăverii arabe în Iordania. Celelalte regimuri au picat, pentru că populația a fost atacată și au existat sute de morți. În Iordania nu a curs nicio picătură de sânge. Polițiștii erau dezarmați și veneau la manifestații doar că să controleze situația. În plină Primăvară arabă, poliția noastră distribuia apă manifestanților. Chiar a existat sloganul „soft police". În plus, există familia regală. Regele, familia sa, sunt foarte apropiați de popor. De câte ori simte că oamenii sunt nemulțumiți sau neînțeleși, regele se întâlnește direct cu populația pentru a le asculta problemele. Iordania înseamnă respect între conducători și cei conduși.

Cei 50 de ani de relații diplomatice între România și Iordania sunt marcați și la București, și la Amman. Iar după o jumătate de secol de bună înțelegere, direcția este spre mai mult și mai bine, cu toate că mai sunt probleme de rezolvat.

Luca Niculescu: Sunteți într-o poziție geografică bună în Orientul Mijlociu, România este și ea bine situată aici, la intrarea în Europa și la intersecția dintre culturi și civilizații. Cum este relația bilaterală ?

Saker Malkawi: Visul unui ambasador este de a servi ambele țări, pentru ca fiecare țară să se sprijine pe cealaltă pentru a străluci în regiune. România este un aliat important pentru noi în sânul UE. Și Iordania este utilă României. Sunt câteva aspecte ale relațiilor care pot fi profitabile ambelor țări. Cred că Iordania poate fi un punct de plecare pentru români în Orientul Mijlociu și România un punct de plecare pentru Iordania în Europa.

Luca Niculescu: Cum puteți atrage turiști români în Iordania sau, pentru că ați spus că lucrați pentru ambele țări, cum puteți face să vina iordanieni în România ?

Saker Malkawi: Am făcut mai multe campanii anul acesta, pentru a aduce turiști români în Iordania. A existat și sprijinul autorității turistice de la noi.

Există însă o problemă foarte gravă, legată de posibilitatea iordanienilor de a ajunge în România, este vorba despre vize. Este mult mai complicat decât pentru orice altă țară. Am vorbit cu toate autoritățile de aici.

Luca Niculescu: Dar cât de complicat este ? Mai complicat decât pentru alte țări europene ?

Saker Malkawi: Este mult mai ușor să obții o viză Schengen decât o viză românească. Am vorbit cu mulți responsabili de nivel înalt și mi-au spus că nu pot coborî standardele sub cele Schengen. Dar este mai complicat decât o viză Schengen! Acum iordanienii preferă să ia o viză Schengen și să vină apoi în România, pentru că românii îi acceptă pe cei cu viză Schengen. Vă dați seama? Problema vizelor este una foarte gravă și sper că într-o zi va fi rezolvată.