Sari la conținut

Ambasadorul Italiei la București: Construcţia de autostrăzi în România este „o procedură complicată”

Uniunea Europeană a emis de curând raportul primului trimestru legat de economie şi acesta nu arată deloc îmbucurător. Putem rezuma puţin situaţia de acum şi mai ales ceea ce va face Italia pentru a îmbunătăţi situaţia, în calitate de preşedinte al Consiliului European.

Da, situaţia este îngrijorătoare într-adevăr. Putem să spunem că economia mondială este într-o fază de stagnare şi vedem că în Europa în mod special sunt ţări care se luptă de câţiva ani în anumite cazuri cu criza financiară şi economică. Şi am văzut recent că de asemenea ţări mari şi importante au ceva dificultăţi cu economiile lor. Programul Italiei de preşedinte al Uniunii Europene pentru al doilea semestru al acestui an este unul ambiţios şi practic încearcă să găsească posibilităţi de îmbunătăţire a creşterii economice şi de scădere a şomajului în rândul tinerilor. Acestea sunt foarte importante şi trebuie să existe o anumită formă de atitudine flexibilă a ţărilor din Uniunea Europeană. În mod special pentru a îmbunătăţi creşterea, pentru că în acest moment unele ţări stagnează sau chiar au intrat în recesiune. Chiar şi Germania este în stagnare. Da, şi Germania, la asta mă refeream când vorbeam despre ţările mari. Criza de fapt se extinde. Un aspect care este un fel de "zonă de război" pentru o ţară ca Italia, este nivelul şomajului în rândul tinerilor, în mod deosebit în zona de sud. Deci trebuie să găsim metode să îmbunătăţim situaţia, prin măsuri inteligente, precum facilităţi fiscale pentru companiile care angajează tineri, dar şi circulaţia forţei de muncă în Europa. Este important să avem o poziţie comună şi sperăm să se formeze cât mai curând o comisie pentru a începe lucrul la aceste chestiuni foarte importante.

Înainte au fost două tabere în cadrul Uniunii Europene. Una dintre ele spunea că trebuie mai multă atenţie asupra creşterii şi cealaltă spunea că mai important este nivelul bugetar al datoriilor care trebuie ţinut sub control. Există acum o poziţie comună sau încă sunt diferenţe de opinie asupra acestor chestiuni?

Italia a susţinut mereu necesitatea de stricteţe, dar şi pe aceea de a privi nivelul general şi creşterea. Italia a promovat mereu un punct de echilibru între aceste două aspecte importante. În acest moment pare puţin dificil să atingem un punct de echilibru între aceste chestiuni, dar cred că acum cam toate ţările europene au realizat că este necesară o poziţie echilibrată.

Italia este ea însăşi într-o poziţie delicată şi intră în al doilea trimestru de recesiune. Iar unii ar putea spune că din moment de Italia nu poate rezolva problema creşterii interne, cum ar putea să aducă o creştere la nivel european, din poziţia de lider? Care este părerea dumneavoastră în acest caz?

Cum spuneam, este o problemă globală. Afectează diferite ţări în diferite feluri, dar este o problemă globală, acesta este un lucru destul de clar. De aceea este important să avem o poziţie comună şi toate vocile să fie auzite şi luate în considerare.

Aţi vorbit despre problema şomajului în rândul tinerilor, care este una mare. Ce pot aştepta tinerii, când vor putea începe să obţină slujbe, pentru că nu pot aştepta ani de zile pentru a fi implementate aceste programe şi care sunt perspectivele pentru ei?

Răspunsul ar fi că ar trebui să le obţină cât mai repede pentru că este foarte dificil în acest moment. Iar cea mai bună metodă este să existe calificări bune pentru tineri. Eu sunt tatăl unui adolescent care studiază la universitate şi îşi caută locul pe piaţa mondială a muncii în viitorul apropiat, mă strădui să aibă cea mai bună calificare. Iar în zilele noastre trebuie să fim mai selectivi decât înainte. Şi cred că tineretul nostru european este foarte inteligent şi poate dovedi că este în stare să atingă un nivel ridicat al pregătirii şi acest lucru va ajuta la dezvoltarea unei lumi mai competitive. Pe de altă parte trebuie avute în vedere anumite măsuri pentru companiile care angajează tineri. Dar din nou este o chestiune de echilibru între aceste două aspecte.

O altă chestiune care nu arată foarte bine este cea referitoare la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra Rusiei, dar care vor afecta şi economia Uniunii Europene. Cum poate fi această situaţie echilibrată pentru a aplica măsurile asupra Rusiei, dar pentru a nu pericilita economia Europei?

Chestiunea sanţiunilor impuse Rusiei vine într-o perioadă foarte critică pentru Uniunea Europeană, pentru că aşa cum aţi spus situaţia economică şi financiară este dificilă şi bineînţeles acesta este un element potenţial pentru criza financiară. Am privilegiul să discut zilnic cu oameni de afaceri italieni care au investit în România, dar care au investit şi în străinătate, şi în Rusia de asemenea, şi mi-au confirmat că se uită la investiţiile lor din Rusia cu un anumit nivel de îngrijorare. Poziţia Italiei este destul de clară. Bineînţeles, speranţa noastră este să nu mai fie nevoie de sancţiuni în continuare. Cu alte cuvinte, sancţiunile ar trebui să fie o metodă prin care se rezolvă problemele, nu una prin care se perpetuează problemele din trecut.

Sunt anumite voci în cadrul Uniunii Europene care spuneau că nu este nevoie de aceste sancţiuni şi că ele nu sunt o soluţie bună pentru UE. Primul ministru ungar Viktor Orban chiar a spus că UE se împuşcă singură în picior prin impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei. Cum se pot combate aceste opinii? Sau sunt ele justificate?

Toate deciziile s-au luat pe baza consultărilor dintre ministerele şi liderii europeni. Toate vocile au fost auzite. Bineînţeles, Italia din poziţia ei de preşedinte al Consiliului este foarte atentă să ia în considerare poziţia tuturor. Este o problemă de funcţionare a mecanismului pentru a ajunge la sancţiunile care sunt ultima resursă pentru rezolvarea crizei. Probabil că la un moment dat sancţiunile vor fi ridicate când criza politică şi cea militară se vor termina. Este destul de evident şi cred că şi normal să fie diferite voci, este ceva ce trebuie să avem în vedere şi nu este o sarcină uşoară a Italiei care este în acest moment preşedinte peste cele 28 de ţări.

Italia ca preşedinte al Consiliului Europei trebuie să facă faţă nu doar problemelor economice, dar şi celor de securitate. De exemplu în Orientul Mijlociu situaţia este critică şi Statul Islamic ameninţă că vor să extindă califatul islamic în Europa, în ţările europene. Este această ameninţare una care trebuie să fie luată în serios?

Credem că da. Este nevoie să se oprească violenţele împotriva civililor, care sunt total neacceptabile. De aceea trebuie să avem o anume poziţie. Italia se străduie să găsească soluţii pentru susţinerea populaţiei de acolo cu ajutor umanitar. Trebuie luate în serios chiar dacă aceste incidente tragice par la distanţă, în realitate pot afecta ţările noastre. Iar Italia este un exemplu clar despre cum se întâmplă lucrul acesta, pentru că acum suntem conştienţi că de fiecare dată când sunt crize în anumite părţi din lume, Africa, Orientul Mijlociu, este un nou val de emigranţi care vin în special pe coasta italiană. Italia este în linia întâi a frontului pentru asistenţa şi ajutorul acestor refugiaţi şi încearcă să lupte împotriva organizaţiilor ilegale care aduc ilegal emigranţi în Europa. Pentru că vin în Italia, dar scopul lor este să se stabilească în Europa. Credem că este o problemă în creştere, care ar trebui privită cu atenţie de toate ţările europene şi noi ne străduim să nu mai fim singurii din linia întâi a acestei acţiuni, dar să rezolvăm problema alături de toate ţările din Uniune. Nicio ţară nu este imună în faţa acestei probleme.

Necesitatea creşterii economice este de asemenea resimţită şi în România. Italia, ca preşedinte al UE, ce poate recomanda României ca să îşi poată îmbunătăţi pe termen lung situaţia?

Situaţia economică din România este interesantă, pentru că este una dintre ţările care a arătat cei mai buni indicatori în trecut. Recent au apărut nişte indicatori care arată ceva semne de criză şi aici. Dar, sincer, din punctul de vedere al investitorilor italieni, România este încă o ţară interesantă, cu foarte mult potenţial. Desigur, se pot face multe pentru a îmbunătăţi situaţia. Mă gândesc de exemplu la căi ferate, autostrăzi, domenii în care companiile italiene investesc şi sunt gata să investească şi mai mult. Dar şi agricultura. Agricultura este un sector foarte promiţător, multe companii italiene investesc aici. O întâlnire importantă pe care o vom avea în viitorul apropiat este ExpoMilano 2015, care va avea loc la Milano anul viitor şi subiectul expoziţiei este siguranţa alimentară şi agricultura. România va fi prezentă cu un proiect foarte interesant, comisarul general lucrează deja cu echipa lui la o prezentare foarte interesantă a potenţialului României în acest domeniu. Dacă vorbim despre agricultură, aş vrea să menţionez că România este unul dintre liderii europeni în ceea ce priveşte produsele bio, industria vinului, care este în creştere. Apropo, 40% dintre vinurile străine care sunt importate în România sunt italiene. Asta arată că gustul consumatorilor români se dezvoltă, se produce vin românesc mai bun care se confruntă cu vinuri calitative din toată lumea. Şi avem câţiva producători importanţi de vin în Italia, unii dintre ei au în spate secole de tradiţie toscană, care deschid podgorii noi aici în România.

Dacă revenim la autostrăzi, au fost în trecut proiecte şi contracte deja semnate, care nu au fost duse la bun sfârşit. După cum aţi spus companiile italiene sunt gata să înceapă lucrul aici pentru construcţia de autostrăzi. Nu sunt speriate aceste companii că pot ajunge în aceeaşi situaţie precum cei de dinainte?

Este foarte mult interes din partea companiilor italiene şi trebuie să vă spun că avem dialoguri competente cu ministerul de transporturi şi cel pentru infrastructură. Şi avem întâlniri constant cu guvernul pentru a rezolva aceste promisiuni pe care le avem în domeniu. Acesta este rolul ambasadei. Iar companiile italiene care vin aici şi vor să investească în aceste domenii sunt în contact constant cu noi şi sunt mulţumit să spun că avem un dialog foarte bun cu autorităţile române pentru a rezolva aceste probleme sau pe cele care pot apărea în viitor.

Deci sunteţi optimist că autostrăzile vor fi în cele din urmă construite de firmele italiene?

Este un proces de durată, construcţia de autostrăzi este o afacere complicată pentru că este o muncă uriaşă, dar sunt încrezător că voinţa românilor şi investiţiile străine, în mod deosebit cea de calitate maximă cum este a Italiei se pot construi autostrăzi în viitor.

Ce vreţi să spuneţi legat de procesul dificil, pentru că alte ţări europene precum Ungaria, Croaţia, au reuşit să îşi construiască reţeaua de infrastructură foarte repede.

Este o procedură complicată şi un sistem complex pentru construcţia de autostrăzi şi în mod special terenul din România nu este unul accesibil, sunt munţi etc, deci sunt câteva dificultăţi care trebuie luate în considerare.