Sari la conținut

Autostrada Sibiu – Piteşti se transformă în prioritate a Guvernului, după ce oficialii s-au opus luni la rând proiectului cerut de Bruxelles

Autostrada Sibiu - Piteşti a devenit o prioritate pentru Guvernul Ponta, după ce luni la rând oficialii au declarat contrariul. Vestea este importantă pentru cei de la Automobile Dacia, care au cerut în stradă construcţia drumului de mare viteză. Potrivit oficialilor companiei, lipsa unui drum de mare viteză costă compania 30 de euro în plus pe maşină. Anunţul nu vine însă de la Ministerul Transporturilor al lui Dan Şova, ci de la cel al Fondurilor Europene, condus de Eugen Teodorovici.

Autostrada Sibiu-Piteşti va fi construită, au decis autorităţile, în contextul în care oficialii Dacia Renault şi-au exprimat recent nemulţumirea că proiectul se amână, iar salariaţii Uzinei de la Mioveni au şi protestat la începutul lunii.

Astfel, într-un document consultativ publicat de Ministerul Fondurilor Europene, tronsonul Sibiu-Piteşti figurează la priorităţi, ca parte a autostrăzii Nădlac-Bucureşti. Documentul apare după ce Comisia Europeană a criticat în mod repetat propunerile şi variantele puse de partea română în Acordul de parteneriat pentru exerciţiul financiar european 2014-2020, recomandând modificări în special la Transporturi şi Competitivitate. Acordul de parteneriat a fost de altfel respins în două rânduri de Comisie, fiind caracterizat drept „stufos” şi „lipsit de viziune”.

Documentul consultativ publicat de Ministerul Fondurilor Europene cuprinde toate obiectivele de infrastructură propuse pentru finanţarea europeană nerambursabilă până în 2020. Care sunt proiectele prioritare:

„Investițiile în cadrul Obiectivului Specific 1.1.1.1 se prioritizează după cum urmează:

1. Finalizarea şi darea în exploatare a autostrăzilor aflate pe axa Nădlac - Arad – Timişoara - Lugoj – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti (centura București) – Constanţa şi pentru care lucrările au fost contractate sau se află în curs de execuţie la sfârşitul anului 2015;

2. Demararea lucrărilor pentru construcţia sectorului de autostradă Sibiu – Piteşti;

3. Demararea lucrărilor/ finalizarea parţială a unor sectoare de autostradă pe următoarele axe rutiere:

- Timişoara - Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat - Craiova - Bucureşti cu ramificaţie de la Timişoara la Moraviţa;

- Bucureşti - Ploieşti - Buzău - Bacău - Suceava - Graniţa Ucraina (Siret) cu ramificaţie Bucureşti - Giurgiu;

- Sebeş - Turda - Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Graniţa Moldova (Ungheni);

- Sibiu - Braşov - Bacău.”

Sursă foto: CNADNR / Iptana

Autostrada Sibiu–Piteşti se regăseşte în proiectele europene de infrastructură prioritare şi de importanţă strategică, fiind inclusă în Proiectul Prioritar 7 al reţelei TEN-T (Trans European Networks - Transport) a Uniunii Europene (care cuprinde ruta principală de autostradă Nădlac - Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Calafat şi Lugoj - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Port Constanţa) şi Coridorul Rin - Dunăre.

Cu toate acestea, autorităţile s-au opus construcţiei de fiecare dată când subiectul a fost pus pe tapet, argumentând prin costurile ridicate ale proiectului, de 3,2 miliarde de euro. Preţul a fost estimat însă într-un studiu de fezabilitate datat 2008, când piaţa construcţiilor funcţiona la capacitate maximă, iar materialele erau mult mai scumpe. Un studiu de fezabilitate reactualizat, care urma să fie atribuit prin licitaţie în 2012 la iniţiativa ministrului de atunci al Transporturilor, Alexandru Nazare, a fost blocat de Dan Şova după învestirea la Marile Proiecte, câteva luni mai târziu. Din nou, argumentul a fost costul prea mare al contractului de execuţie al studiului, care s-ar fi desfăşurat pe o perioadă de zece luni.

Chiar şi aşa, construcţia Sibiu – Piteşti figurează cu finanţare europeană nerambursabilă în proporţie de 85%, şi în exerciţiul financiar deja încheiat 2007-2013, şi în cel actual, care se încheie în 2020.

Chestiunea a provocat şi unul dintre conflictele din fosta coaliţie de guvernare de la sfârşitul anului trecut, când Victor Ponta avansa chiar o sumă inexistentă în scripte: „Pentru tronsonul între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, studiile de fezabilitate presupun o sumă atât de mare, în jur de 4,5 miliarde de euro, care depăşeşte tot ce avem noi bani”, afirma premierul.

În locul rutei cerute de Comisia Europeană, Dan Şova, acum ministru al Transporturilor, a propus de-a lungul anului trecut fie realizarea autostrăzii Sibiu – Braşov, mai ieftină dar de importanţă redusă, fie tronsoane precum Bucureşti - Alexandria sau Târgu Neamţ – Roman. Primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, susţinea ideea legăturii cu Braşovul, păstrând discursul costurilor mari şi al dificultăţii execuţiei autostrăzii montane Sibiu - Piteşti.

La finalul anului trecut, Dan Şova arăta că se aşteaptă răspunsul Comisiei Europene la propunerea Bucureştiului de înlocuire a traseului Sibiu – Piteşti cu Sibiu – Braşov. Primele semne că s-ar fi răzgândit au apărut la audierile din Parlament pentru învestitura guvernului Ponta III, când ministrul anunţa că s-a scos la licitaţie contractul pentru un nou studiu de fezabilitate. HotNews.ro notează însă marţi că în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice SEAP (e-licitatie.ro) nu a apărut nici un fel de informaţie care să confirme că CNADNR ar fi pornit aceste demersuri.

Săpată prin munte, autostrada lungă de 116,64 kilometri este într-adevăr mai scumpă decât un traseu de şes, date fiind condițiile dificile. Totuşi, o bună parte din fondurile europene angrenate se transformă în beneficii pentru statul român - fie prin sumele plătite subcontractorilor şi angajaţilor, fie prin impozitele care reintră la buget.

Ella Moroiu