În ultimii ani, inspectorii de integritate au constatat peste 400 de situaţii în care aleşi locali şi demnitari au fost găsiţi în conflict de interese, adică au favorizat firmele în care erau acţionari sau au dat contracte unor societăţi administrate de rude.
„Licitațiile se dau în continuare rudelor sau apropiaților terți ai președintelui de Consiliu Județean, ai primarilor, viceprimarilor. Este foarte important să prevenim fraudarea banilor publici”, spune președintele ANI, Horia Georgescu.
Pentru ca sistemul prin care vor fi monitorizate achiziţiile publice să funcţioneze începând cu anul viitor, Parlamentul ar trebui să aprobe o lege dedicată acestui proces.
„Va urma o piesă legislativă care va îmbunătăți sistemul preventiv, de asemenea pentru a putea verifica declarațiile de avere și de interese în mod automat. Ne-am dezvoltat un proiect, avem nevoie de legislativ pentru a implementa. Sensibilitățile sunt foarte mari în Parlament, iar în momentul în care legea ANI ajunge acolo, din păcate amendamentele încearcă să împiedice o evoluție mai bună a cadrului legislativ al ANI”, spune Horia Georgescu.
Confiscarea averilor nejustificate obţinute de aleşi prin contractele alocate rudelor se mişcă tot cu încetinitorul. Un proces în instanţă poate să dureze chiar şi cinci ani. Recuperarea efectivă a sumelor este un pas şi mai complicat.
„Este o vulnerabilitate din această persperspectivă și cred că știe toată lumea de executarea sumelor ce provin din decizii irevocabile
În ultimii cinci ani, ANI a descoperit 84 de demnitari care au adunat o avere nejustificată de aproape 20 de milioane de euro. La bugetul de stat a ajuns doar 10 la sută din această sumă.
