Biziday. CNADNR vrea să „îngrașe” drumurile în ajun

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Compania Naţională de Drumuri a alocat 3,62 miliarde de lei pentru investiţii în 2015. Adică pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitarea de drumuri naţionale. În primele 10 luni şi jumătate, compania a cheltuit doar 1,64 miliarde de lei. Aşa că vrea să termine în decembrie ce nu a reuşit în timpul anului.

În Oradea, de exemplu, CNADNR are deschise două şantiere, pe şoseaua de centură a oraşului. Două pasaje supraterane sunt în construcţie de la finalul anului 2014.

„Din cele șapte milioane de lei alocate de CNADNR pentru constructia pasajului suprateran s-au cheltuit anul acesta doar patru. De altfel, pe șantierul pasajului nu este în acest moment foarte multă mișcare”, relatează Bogdan Băcilă, reporter Digi24 Oradea.

Lucrurile nu stau mai bine nici pe Drumul Naţional 76, dintre Oradea şi Deva. Acolo, compania a cheltuit doar 45 de milioane de lei din cele 87 pe care le-a avut la dipoziţie anul acesta.

- Niște drumuri forestiere mai bine zis.

- Toată tabla îi vopseaua de pe mașină îi dusă, parbrizele sparte, de abia mergi pe marginea drumului și îți sare piatra direct în cap.

Între timp, la Ministerul Transporturilor există scuze pentru orice situaţie.

Marian Costescu, ministrul Transporturilor: „În infrastructură, proiectele sunt pe termen lung, adică durează 3-4 ani în condiții normale sau 5-6 ani când apar factori perturbatori. Nu numai în România, peste tot în Europa, credeți-mă că este la fel. Era foarte clar din momentul în care s-a început acest instrument structural, în care România era la început, într-o perioadă de pionierat, că nu se va ajunge să se consume acești bani.”

Singurul lucru la care pare că se pricepe Ministerul Transporturilor este să contabilizeze întârzieri. Un singur tronson din Lugoj - Deva, de exemplu, nu este nici jumătate făcute deşi ar fi trebuit să fie gata încă din luna mai. Pe tronsonul Câmpia Turzii - Târgu-Mureş nici măcar nu au început lucrările deşi a trecut aproape un an de la atribuirea licitaţiei.