Sari la conținut

București, o ruină în cazul unui cutremur. 365 de clădiri sunt catalogate cu risc seismic major

În Bucureşti, 356 clădiri sunt încadrate în clasa 1 risc seismic și 307 în clasa 2 de risc seismic. Pentru autorităţi sunt simple cifre. Dar 97 de şcoli din Bucureşti sunt în pericol. Imobilele în care învaţă copiii se pot prăbuşi la un cutremur de peste 7 grade.

Nu sunt singurele instituţii ale statului care stau să cadă. Doar în Capitală, 48 de astfel de clădiri sunt în pericol.

Ironia sorții face ca exact una dintre clădirile în care își desfășoară activitatea salvatorii din România să fie catalogată ca fiind cu risc seismic ridicat. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur de peste 7 magnitudine, clădirea se poate prăbuşi.

Actualul sediu al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă a fost încadarat în categoria 1 a imobilelor cu risc seismic, încă de acum cinci ani. Blocul de 7 etaje are pereţii căptuşiţi cât să nu se prăbuşească.

Sunt în analiză unele soluții, dar asta nu pot acum să spun care va fi soluția finală. Dar sunt în analiză unele aspecte,” precizează Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor de Interne.

În aceeaşi situaţie sunt sediile Poliţiei Capitalei şi serviciului intern de informaţii al poliţiei.

Luna noiembrie 2015 le-a adus comercianţilor din centrele oraşelor evacuarea. După tragedia Colectiv, autorităţile, speriate de eventualele consecinţe ale unei catrastrofe, au decis închiderea tuturor magazinelor, barurilor, teatrelor şi cinematografelor care funcţionau în clădirile cu bulină, 162 la număr numai în Bucureşti.

Legea este clară. Nu o discutăm. Primăria Capitalei aplică legislația în forma în care ea a fost aprobată,” spune Alexandru Ichimpurtător de cuvânt al Primăriei Bucureşti.

O hartă seismică întocmită în urmă cu 3 ani a împărţit Bucureştiul în trei zone de pericol. Cele mai grav afectate cartiere ar fi Băneasa şi Pantelimon, dar şi oraşul Otopeni, din nordul Capitalei. Risc intermediar a fost calculat pentru zonele 1 Mai, Titulescu, Floreasca şi Tei. Cartierele Berceni, IMGB , Vitan şi Republica figurează ca fiind cele mai sigure zone.

În spatele analizelor, studiilor şi promisiunilor de consolidare venite an de an, se naşte o singură întrebare: suntem sau nu pregătiţi să acţionăm în cazul unui seism similar celui din 1977? Pompierii au sporit numărul exerciţiilor de salvare din subteran, iar Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din întreaga ţară vor să investească în următorii 2 ani peste 60 de milioane de euro în generatoare, măşti de oxigen şi macarale de tonaj greu.

Până una alta, în ultimii 10 ani, din cele 356 de clădiri cu risc seismic ridicat din Bucureşti, doar 42 au fost consolidate. În ţară situaţia este şi mai gravă. Puţin peste 70 de clădiri consolidate. Promisiunile vin cu precizia anilor electorali.

Este pentru prima oară când Primăria București propune alocarea unei sume importante pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Aici vorbim și de clădiri în care locuiesc persoane și de clădiri care se află în proprietatea Primăriei. Este o prioritate a primarului general,” mai spune Alexandru Ichim, purtător de cuvânt al Primăriei Bucureşti.

O prioritate care, cel puţin la nivel declarativ, ar scoate din bugetul Primăriei în 2016, 134 de milioane de lei, de zece ori mai mulţi bani decât anul trecut.