BUSINESS CLUB | Investitori în căutarea angajaţilor fără pretenţii

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Nicio ţară din lume nu are o economie internă omogenă. Din Statele Unite până în Japonia, sunt diferenţe de la o regiune la alta şi de la un oraş la altul. Aşa că nu ar fi o tragedie dacă şi economia României va continua să fie una cu mai multe viteze. Însă, esenţial este ca întreaga ţară să îşi accelereze dezvoltarea.

Un prim pas trebuie să fie dezvoltarea regiunilor cu un şomaj ridicat şi cu un număr mic de angajaţi. Oltenia este una dintre zonele care au început să atragă tot mai multe investiţii străine. La Craiova, compania britanică Spirit va deschide o fabrică de circuite electronice integrate pentru automobile şi alte mijloace de transport. Nu va angaja foarte mulţi oameni, doar 260, pentru că astfel de fabrici au în general un grad ridicat de automatizare. Iar investitorii englezi vor să angajeze la Craiova cât mai mulţi tineri. Toată lumea are de câştigat. Tinerii primesc o slujbă, iar patronii nu sunt nevoiţi să acorde salarii foarte mari.

De altfel, salariile mici au fost cele care au încurajat investiţiile în industria componentelor auto din Oltenia. Patronii de fabrici au încercat în repetate rânduri să convingă forţa de muncă din Oltenia şi Moldova să îşi facă bagajele şi să se mute în Transilvania şi în vestul ţării, ca să pună umărul la extinderea fabricilor deja existente acolo. Dar, până la urmă, muntele s-a dus la Mahomed.

Companiile din industria auto au început să deschidă fabrici de componente în judeţele în care pretenţiile salariale ale angajaţilor sunt mai mici. De exemplu, compania germană Elektrokontakt va angaja 800 de oameni într-o fabrică pe care o va construi în Târgu Jiu. Nemţii deja au 2.000 de angajaţi în Arad.

Salariile din industria componentelor auto sunt mult mai mici decât cele din fabricile în care sunt asamblate maşinile. Însă, pentru cine nu are prea multe perspective de angajare, chiar şi un salariu de 1.000 de lei pe lună este mai bun decât nimic.

Pentru ca regiunile mai sărace să aibă unde să se dezvolte, regiunile mai bogate trebuie să facă pasul spre industrii şi mai avansate decât cele de acum. Industria IT din Bucureşti şi Cluj se poate dezvolta numai printr-o inovaţie mai mare decât cea de acum.

O veste bună este că în România apar primele semne ale unei posibile reveniri a industriei aeronautice. Pe lângă componentele de Boeing făcute de General Electric la Bucureşti, belgienii de la Sonaca vor face la Turda componente pentru aripile avioanelor Airbus. Şi tot Airbus se pregăteşte să construiască o nouă fabrică de elicoptere la Ghimbav. Însă, la fel ca industria IT, şi cea aeronautică riscă să se confrunte cu o criză de forţă de muncă. În vreme ce obstacolul în calea dezvoltării regiunilor mai sărace este lipsa unei infrastructuri de transport.