BUSINESS CLUB | Un plan pentru afacerile de pe Magheru

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 22 aprilie

Zi decisivă pentru Cîrstoiu

Ninge la munte

Ploile torențiale au făcut ravagii în cea mai bogată provincie din China

Nicușor Dan: „Piedone este un interlop”/ Piedone: „Mă pot vota interlopi, dar nu sunt asociat cu ei”

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 21 aprilie

Cu o chirie de 50 de euro pe metrul patrat, bulevardul Magheru a fost anul trecut pe locul 57 în clasamentul celor mai scumpe artere comerciale din lume. Însă, la fel ca toate arterele comerciale din Capitală, şi bulevardul Magheru este într-un cerc vicios.

Marile branduri nu îşi deschid magazine acolo deoarece sunt conştiente că nu ar avea suficienţi clienţi. Cei mai mulţi oameni care ajung pe Magheru sunt fie şoferi în maşinile care trec pe bulevard, fie pietoni care aşteaptă mijloacele de transport în comun. Aşa că Bulevardul Magheru este plin de magazine mici, pentru trecători grăbiţi.

„Valoarea comercială a bulevardului a scăzut de câteva ori. Nu poţi să ai un bulevard pe care vinzi la 100 de metri covrigi şi patiserie”, spune Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor.

„E unul dintre principalele bulevarde dintr-o capitală europeană, nicăieri nu vezi, nu vreau sa fiu rea, circul ăsta de magazine ca la noi. Nu există o consistenţă, o linie de urmat, fiecare îşi trânteşte taraba cum vrea”, spune o trecătoare.

De aceea, arhitecţii vor să propună Primăriei Capitalei un proiect care prevede un bulevard mai larg şi două benzi pe sens pentru maşini. Circulaţia nu va fi îngreunată, spun ei, pentru că documentul include piste pentru biciclete şi o bandă pentru autobuz. Scopul proiectului este transformarea bulevardului Magheru într-o arteră de promenadă, flancată de copaci care vor avea şi un scop practic.

„Intervine aceasta oază de verdeaţă care aduce un filtru fonic pentru poluare şi sunet. Problema majoră este sunetul foarte puternic, pe lângă poluare. După unele studii, aici ar fi cam 70 şi ceva de decibeli”, spune Emil Ivănescu,vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor.

Iar dacă bucureştenii şi turiştii ar merge relaxaţi pe Magheru, atunci şi apetitul lor pentru cumpărături ar fi mai ridicat.

În prezent, pe lângă patiserii şi chioşcuri fast food, librăriile sunt cele mai mari afaceri de pe Magheru. Însă şi acestea au avut probleme. În 2010, Diverta a renunţat la spaţiul pe care îl avea pe bulevard. A revenit de curând acolo cu o librărie mai mică. Cât despre magazinele de modă sau de bijuterii, de pe Bulevardul Magheru acestea pot fi numărate pe degetele de la o mână. Sunt ceva mai multe mărci mari pe Calea Victoriei, care deja a trecut prin lucrări de reabilitare. Însă nici acolo comerţul nu înfloreşte.