Sari la conținut

BUSINESS CLUB Vinul românesc bate în retragere

Murfatlar, Cotnari şi Jidvei sunt singurele crame din România care au avut anul trecut vânzări de peste o sută de milioane de lei. Iar doi din cei trei, Jidvei şi Murfatlar, au avut încasări în scădere.

În cazul Murfatlar, minusul a fost de 13%. Nici vremea nu a fost de ajutor. Producţia de vin a României a scăzut cu 20% anul trecut, astfel că, în top 10 cele mai mari companii de vin din România, şase au avut vânzări în scădere.

Însă potrivit datelor compilate de Ziarul Financiar, nici în anul precedent nu erau mai mult de trei companii cu vânzări de peste o sută de milioane de lei. Producătorii mari lipsesc de pe piaţa din România, unde se bat companii mici, care nu sunt suficient de puternice cât să iasă la export.

În ultimii 10 ani au apărut foarte mulţi producători mici şi medii, între 10 şi 200 de hectare, care au investit foarte mult în calitate: în calitatea viei, a tehnologiei. Următorul pas ar trebui să fie investiţia profesională în marketing”, spune Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Viei şi Vinului.

Fără branduri mari, în schimb, vinurile româneşti se pierd în anonimat în afara graniţelor. Există şi excepţii. Totuşi, anul trecut cramele din ţară au vândut în străinătate vinuri în valoare de 18 milioane de euro, de aproape două ori mai puţin decât s-a cumpărat din import şi două ori mai puţin decât exportă vecinii bulgari. Prin comparaţie, Franţa a încasat mai bine de şapte miliarde de euro din exporturile de vin, iar Spania - două miliarde şi jumătate. Diferenţa o face prestigiul.

„Cunoscătorii în ale vinului ştiu de România, ştiu de România că e o ţară producătoare de vinuri cu tradiţie, cu peste 6.000 de ani de istorie în producţia vinului. Dar, dacă nu vom face acest lucru care se cheamă brand de ţară, nu vom reuşi să fim pe acelaşi raft dacă vorbim de comerţul modern cu Franţa, Spania, Italia”, mai spune Ovidiu Gheorghe.

Investiţiile în imagine şi un brand de ţară solid le-ar permite jucătorilor mici şi mijlocii din ţară să vândă sub aceeaşi umbrelă. Cu zero notorietate, aceştia au prea puţine unelte cu care să crească vizibilitatea vinului românesc pe pieţele externe. Guverne succesive au anunţat o strategie de promovare. Dar fără rezultat. În ţară se consumă aproximativ 24 de litri de vin pe cap pe locuitor anual, din care, potrivit unor estimări, 90% ar fi vinuri ieftine şi cu preţ mediu care explică veniturile mici ale producătorilor.