CAMERA ASCUNSĂ. Braconaj în farfurie. Cherhanalele din Deltă vând pește pe cale de dispariție

Data publicării:
cherhana

Zece autorităţi ar trebui să se ocupe de protejarea speciilor pe cale de dispariţie, dar nimeni nu ştie ce se întâmplă în cherhanale.

Dialog chelner-reporter:

Chelner: V-aţi hotărât?

Rep.: Încă nu.

Rep.: Sturion nu aveţi?

Chelner: Peştele casei, da.

Pe plajele Vadu şi Corbu din Constanţa funcționează două cerhanale. Vadu Pescarilor este chiar în rezervaţia Deltei Dunării. Pe meniu, printre alte varietăți de pește, găsim și peștele casei.

Rep.: Peştele casei este sturion

Chelner: Da, Da

Rep.: Păi am vrea un peştele casei. Ce fel de sturion e? Cegă sau nisetru?

Chelner: Nisetru

Afacerea e a firmei Andreas Trading SRL deținută de Ionuţ Cornuş, Lucian Baciu și Emilian Ţurloi. Locuitorii din sat știu că afacerea ar fi a fraţilor Marcel și Viorel Bosoancă, arestaţi și condamnaţi după ce au fost prinși cu ţigări de contrabandă chiar pe plaja de la Vadu. Peștele la tavă nu e singura dovadă a braconajului. La bar tronează un sturion prins acum o lună.

Dacă nu ajungea piesă de expoziţie în restaurant, păstruga ar fi trebuit, la maturitate, să cântărească 100 de kilograme și să aibă lungimea unei bărci de pescuit.

La 5 kilometri mai la sud, pe plaja din Corbu, de la cherhanaua Casa Veche cumperi o porție de nisetru cu 50 de lei. Nu primești bon fiscal, dar nota de plată arată clar ce ai mâncat.

Pescarii cherhanalelor pleacă în fiecare zi pe mare. Uneori stau și trei zile în larg pentru a aduce comanda cerută de restaurante. Legea spune că dacă prind accidental un sturion, trebuie să-l elibereze.

Din 2006, Ministerul Mediului a interzis total pescuitul oricărei specii de sturion.

În momentul în care vorbeşti de o specie pe cale de dispariţie, trebuie să te gândeşti că ai nevoie de mii de exemplare ca să-ţi asigure supravieţuirea speciei. S-au făcut eforturi disperate pentru repopulări acum câţiva ani. Este păcat de Dumnezeu că nu li se dă şansa să creeze noi generaţii”, spune Cristina Sandu, biolog la Institutul Naţional de Biologie.

Zece instituţii publice ar trebui să se ocupe de protecţia şi conservarea sturionului. Ultimele controale au fost făcute la începutul anului, în plină iarnă. Nu au găsit nereguli.

După ce au aflat de la reporterii Digi24 de oferta cherhanalelor de pe plajele de la Vadu si Corbu, autoritățile au plecat din nou în control. Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură nu a găsit nimic.

„Pe Grindul Chituc, la Vadu, nu s-au constatat probleme. S-au constatat probleme la cealaltă locaţie în zona plajei de la Corbu. Colegii m-au anunţat că sunt probleme acolo”, a declarat Sorinel Țăranu, inspector piscicol la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură.

O oră mai târziu, Garda de Mediu găsește dovada braconajului la Vadu.

„Am găsit un număr 72 de plase monofilament şI 37 trifilament care nu sunt conforme cu legea pescuitului în România. Urmează cercetări penale. Nu s-au găsit produse de peşte interzise la noi în ţară. De cercetări se vor ocupa cei de la Poliţia Deltei. Vor duce cazul la final”, a spus Doru Moscu, inspector la Garda de Mediu.

Ionuţ Cornuş, proprietarul cherhanalei din Vadu vede acţiunea ca pe o reglare de conturi: „Asta e o reglare urâtă, politică. Ca să ştii şi tu. Şi pot să o spun dacă ai camera deschisă. Cineva vrea să dea în noi. De ce? Pentru că suntem un ghimpe, că suntem cei mai vechi pescari. Din 1996 ţi-arăt, plătesc taxe la stat, pescar marin. E cea mai veche firmă de pescuit. Nu ne mai suportă lumea. Nu înţeleg de ce”.

Stelică Murariu, proprietarul cherhanalei de la Corbu spune că nu a făcut nicio ilegalitate.

„Am avut rapane. Am avut o parte facturaţi pe factură şi o altă parte pe care i-am adunat personal de pe plaja Corbu. Mi-au confiscat partea asta de melci, de rapană, care o aveam în plus. Oamenii şI-au făcut treaba. Aştept să-mi trimită amenda domnii. E păcat de Dumnezeu. Să ai fructele de mare pe malul mării şi să nu poţi să le ei să le dai omului proaspete”, spune Stelică Murariu.

Deşi reporterii Digi24 au filmat sturion pe masa restaurantului său acum trei săptămâni, patronul neagă.

„Nu nu, nu am sturion deşi nisetrul e pe toate uşile, pe toate porţile cherhanalelor. Nisetrul e un peşte liber, adică nu e un peşte care să fie interzis din gama sturionului”, susține Stelica Murariu.

Nisetrul, păstruga, morunul şi cega sunt ultimele patru specii de sturioni din România. Şipul și viza au fost declarate complet-dispărute.

Nu se mai găsesc în apele Dunării de peste treizeci de ani. În lume există 26 de specii de sturion. Aproape toate sunt în pericol de dispariţie. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri