Sari la conținut
News Alert

Cele mai periculoase drumuri din România

Aproape 7.000 de informări au trimis poliţiştii de la rutieră către Compania de Drumuri şi autorităţile locale de la începutul lui 2015 încoace. Au cerut astuparea gropilor care pun în pericol viaţa şoferilor, montarea de indicatoare şi pasarele pentru pietoni acolo unde acestea lipsesc şi construirea unor sensuri giratorii în intersecţiile periculoase, precum cea dintre drumul spre Tunari cu centura Capitalei. O petiţie care a strâns aproape 400 de semnături cere acelaşi lucru, deoarece în zonă se produc frecvent accidente.

Ultimul pe care l-am văzut eu este de acum trei săptămâni, când mergeam la serviciu. A fost o coloană de trafic cel puţin pe un kilometru şi jumătate, pentru că era acolo poliţia, opriseră traficul”, spune unul dintre semnatarii petiției, Teman Curtman.

Intersecţia este periculoasă deoarece cei care vin dinspre Otopeni şi vor să facă stânga spre Tunari sunt obligaţi să taie două benzi de circulaţie din sensul opus. Acelaşi lucru trebuie să-l facă şi cei care vin dinspre drumul judeţean şi vor să intre pe centură pentru a merge spre Autostrada Soarelui.

„Problemele din această zonă s-ar putea rezolva destul de simplu, în câteva luni, prin construirea unui sens giratoriu. Costurile s-ar ridica undeva la 1,3 milioane de lei”, relatează Cristina Sbîrn, reporter Digi24.

Cel puţin atât a plătit Compania de Drumuri pentru amplasarea celui de la intersecţia centurii cu drumul spre Ştefăneşti.

Reprezentanţii CNADNR spun, însă, că lucrurile nu sunt atât de simple. Întâi trebuie avizat un proiect de act normativ pentru exproprieri, trebuie obţinută finanţare şi abia apoi începe licitaţia pentru construirea sensului giratoriu. Dar cei de la CNADNR promit că până la finalul acestui an va fi gata un sens giratoriu în zonă.

51 de accidente grave au avut loc anul trecut şi în primele două luni ale acestui an pe centura Capitalei. 15 persoane au murit şi alte 44 au fost rănite grav.

Cel mai periculos drum al ţării rămâne, însă, DN1. În perioada ianuarie 2015 - februarie 2016, pe cei 643 de kilometri de şosea au avut loc 336 de accidente. Şi pentru acest drum, poliţiştii de la rutieră cer instalarea de parapet median din beton, crearea de refugii pentru pietoni sau instalarea de pasarele. Trei dintre ele ar trebui să se ridice la Corbeanca, Săftica şi Tâncăbeşti.

Dar proiectul care ar trebui să reducă numărul de aşa numite „puncte negre” de pe DN1 trenează de câţiva ani, deşi mare parte din cele aproape 200 de milioane de lei necesare ar veni de la Bruxelles. Într-un top al celor mai periculoase drumuri sunt şi DN2 şi DN7.