Sari la conținut

Circa 40% din pierderile de natură energetică în România se realizează la clădiri, în special la blocurile vechi

„Clădirile înseamnă pentru România zona de pierderi energetice cea mai importantă. Aproximativ 40% din pierderile de natură energetică se realizează la clădiri și, aici, evident că pe locul I se află locuința colectivă, blocurile, în special cele construite înainte de 1990, care sunt mari consumatoare ineficiente de energie”, a menționat vicepreședintele ANRE.

În opinia sa, clădirile trebuie să devină „zero consumatoare de energie”. „Dimpotrivă, prin posibilitatea de proiectare, construcție și utilizare, clădirea poate deveni chiar sursă de energie”, a mai spus Calotă.

„În România, încă se construiesc condominii și blocuri după metoda tradițională, în care nu stimulăm modul inteligent de alimentare și consum de energie. Avem deja cazuri pe care noi le inventariem în marile comunități urbane, dezvoltări care cer alimentări individuale cu gaze, pe centrale murale, deși sistemul centralizat le este la îndemână”, a mai spus vicepreședintele ANRE.

Acesta a subliniat că soluția în acest sens „este deja experimentată”, folosită deja în programul de reabilitare a locuințelor colective, a blocurilor.

„Selectarea acestor blocuri cred că trebuie să fie făcută mai atent, iar programul de reabilitare trebuie să conțină, în mod obligatoriu, și instalația interioară. Eu am o experiență în domeniu, am comparat-o și cu experiența europeană în domeniu. Nu vreau să fiu fatalist, dar anumite blocuri foarte vechi au instalațiile interioare de încălzire, caloriferele, colmatate în proporție de 80-90%. Astfel, canalele interioare sunt practic cu noroi, care în cele mai multe cazuri este solidificat și, atunci, apa caldă nu mai circulă pe calorifer la modul serpentină tur-retur”, a explicat Emil Calotă.

Potrivit acestuia, indiferent de forma de anvelopare, de schimbare a sistemului de geamuri, de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu energie termică, „un apartament cu calorifere colmatate în proporție de 80% nu mai poate fi eficient în ceea ce înseamnă consumul de energie”.

În legătură cu noile locuințe, Emil Calotă a subliniat că există deja cadrul legislativ și de reglementare, inclusiv la nivel urbanistic, astfel încât autoritățile locale pot impune criterii de performanță energetică pentru noile locuințe colective.

„Tendința europeană, modelele pe care le avem în țările occidentale, ajung până la a avea clădire zero consumatoare de energie. Evident că pentru noi rămâne încă un ideal, dar trebuie să ni-l propunem”, a mai spus Emil Calotă.