Sari la conținut

Clădirile cu bulină intră în consolidare

În paralel, în Parlament, se ia în calcul înăsprirea legii şi evacuarea forţată a proprietarilor care refuză consolidarea.

Clădiri cu risc seismic ridicat din mai multe oraşe din ţară ar urma să fie consolidate anul acesta cu bani de la bugetul de stat şi de la primării. Ministerul Dezvoltării a ales 80 de imobile cu risc seismic ridicat care vor intra anul acesta în programul naţional de consolidare.

În Bucureşti, peste 370 de clădiri sunt încadrate în clasa întâi, iar 181 reprezintă pericol public, ceea ce înseamnă că stau să cadă.

„E aiurea, e crăpat pe interior, pe afară. Ne e teamă, dar ce să facem”, a declarat locatarul unei astfel de clădiri, Alexandru Giurgiu.

„Nu are fundaţie blocul, iar de-a lungul anilor, s-a infiltrat prin ţevile sparte din interior apă multă. De câte ori trece tramvaiul se zguduie planşeul”, a adăugat președintele unei asociații de proprietari, Andrei Grigoraș.

Numai 62 de clădiri din Capitală ar urma să fie consolidate pe banii statului. Proprietarii nu vor plăti nimic doar dacă venitul pe membru de familie este mai mic decât salariul mediu net pe economie.

„Vorbim atât de clădiri în care locuiesc persoane fizice, cât şi despre imobile aflate în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei, Alexandru Ichim.

„Statul finanţează prin program intergral lucrările de consolidare, iar rambursarea se poate face eşalonat, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă”, a adăugat directorul Direcției de Dezvoltare Regională din Ministerul Dezvoltării, Diana Țenea.

Unele dintre imobile se află, însă, de ani pe listele de aşteptare făcute de Primăria Capitalei. Soţii Mateescu locuiesc de 35 de ani într-o clădire cu bulină roşie, din Capitală. Imobilul a fost selectat încă din 2010, dar dosarul a fost respins pe ultima sută de metri.

„Tragedia a fost că printre locatarii proprietari din aceste blocuri s-au găsit, în cazul nostru, trei din 20 care s-au opus. Au zis că ei nu doresc consolidare. Toţi care s-au opus nu locuiesc în această clădire. Deci, din punct de vedere uman, ei ne pun viaţa în pericol şi nu le pasă”, a precizat unul dintre proprietari, Ioan Mateescu.

Cei doi soţi spun că, de vină, este legea. De altfel, în Parlament se poartă discuţii ca proprietarii care refuză consolidarea plătită integral din bani publici să fie expropriaţi.

„În alte ţări, dacă nu îti văruieşti faţada statul respectiv îţi poate confisca locuinţa. Aici, dacă nu vrei să consolidezi, implicit să pui în pericol viaţa celorlaţi. Nu s-a putut face nimic până acuma”, a subliniat Ioan Mateescu.

Pe lista Ministerului Dezvoltării, pe lângă cele 62 din Capitală, mai apar şi imobile cu bulină din Câmpina, Tulcea, Sfântu-Gheorghe, Bacău, Suceava, Ploieşti şi Târgu-Mureş.

Ministerul va aloca 25 de milioane de lei pentru acest program, în timp ce Primăria Capitalei a prevăzut alte 134 de milioane de lei pentru aceleaşi lucrări. Consolidarea unei clădiri cu bulină costă între 200.000 şi un milion de euro, în funcţie de gradul de avarie.