#COLECTIV. Două luni de la tragedia care a schimbat România
Un club, un concert, peste 300 de spectatori, artificii, o scânteie. 1 minut şi 19 secunde care au transformat noaptea de 30 octombrie în cea mai neagră din câte a trăit România de la Revoluţie încoace.
63 de tineri morţi, peste 120 de răniţi, o ţară îndoliată de o tragedie ce putea fi evitată. O tragedie cauzată de neglijenţă, inconştienţă, corupţie. Incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti a răpit vieţi, a schimbat destine, a doborât un guvern şi a trezit o naţiune.
30 octombrie 2015. La ora 22 şi 32 de minute o primă voce anunţa la 112 producerea unei exploziii la Clubul Colectiv.
Ceea ce auziseră oamenii atunci când anunţau o explozie era o uşă de metal care s-a trântit puternic în momentul în care peste 300 de oameni au încercat disperaţi să iasă din clubul Colectiv. Acolo, trupa Goodye to Gravity îşi lansa ce-al de-al doilea album. Trebuia să fie o seară perfectă pentru fanii formaţiei.
Dezastrul s-a instalat într-un minut şi 19 secunde. La finalul unei piese, lângă scenă au fost aprinse artificii. Erau parte din spectacol, dar, la un moment dat câteva scântei au atins buretele de antifonare de pe un stâlp.
Toţi spectatorii au năvălit spre singura ieşire a clubului.
Zeci de echipaje au fost trimise să salveze victimele. Spaţiul din faţa clubului Colectiv arăta ca un câmp de război.
27 de oameni au murit chiar în acea noapte. Alţi peste 150 au fost transportaţi la spitale din Bucureşti.
Pentru zeci de părinţi începuse coşmarul. Îşi căutau disperaţi copiii de la un spital la altul.
În spitale a fost declanşat planul roşu de intervenţie. Toţi medicii au venit de acasă, iar pacienţii din Colectiv au devenit prioritatea zero.
Au urmat trei zile de doliu naţional. Trei zile în care România şi-a plâns morţii şi şi-a vărsat năduful.
În primele zile de după incendiu, România s-a trezit. Zeci de administratori de cluburi şi localuri şi-au dat seama peste noapte că pun în pericol vieţile oamenilor.
În primă fază, procurorii au formulat cea mai dură acuzaţie după tragedia din clubul Colectiv. Timp de o săptămână, poliţiştii şi experţii au mers zi de zi în club pentru a face lumină în acest caz. Mărturiile şi actele au dus la primele puneri sub acuzare.
Patronii clubului Colectiv au fost arestaţi pentru ucidere şi vătămare din culpă. Au făcut rabat de la calitate, pentru a face economie, şi au renovat clubul cu materiale ieftine, care au favorizat propagarea flăcărilor, spun procutorii. Anchetatorii au descoperit rapid nereguli şi la firma care a montat artificiile pentru concert.
După câteva zile petrecute după gratii, cei doi patroni ai firmei de artificii şi angajatul lor au ajuns în arest la domiciliu. Ulterior, procurorii descopereau că pe resturile de artificii, scria în limba bulgară ... „ATENŢIE! Se utilizează numai în aer liber!”.
Mai bine de 200 de tineri care au fost în club în 30 octombrie şi au scăpat teferi sau cu răni minore au dat declaraţii la poliţie, chiar începând din noaptea incendiului. Au refăcut evenimentele, pas cu pas.
Nu doar neglijenţa celor care au organizat concertul a dus însă la tragedie, ci şi corupţia, afirmă DNA. La scurt timp de la incendiu, procurorii anticorupţie au deschis două anchete.
Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, cel care a emis autorizaţia de funcţionare a localului, este bănuit că ar fi abuzat de funcţie şi ar fi încălcat legea atunci când a semnat actul. Patronii de la Colectiv au cerut aviz de funcţionare pentru o incintă care să găzduiască 80 de persoane. L-au primit, deşi nimeni de la Primărie nu a fost în control în timpul vreunui concert la care participau sute de oameni. De altfel, în seara incendiului, fostul primar al sectorului 4 încerca să se absolve de orice răspundere: „Păi, staţi puţin, nu primăria verifică extintoarele”.
Cristian Popescu Piedone şi două funcţionare de la Primăria Sectorului 4 a fost arestaţi preventiv pentru abuz în serviciu.
După nicio săptămână în spatele gratiilor, cei trei au fost eliberaţi: un judecător a considerat că procurorii nu au dovedit existenţa corupţiei.
Doi pompieri sunt primii trimişi în judecată în dosarul Colectiv. Sunt acuzaţi că au mers de mai multe ori în club, însă nu au raportat neregulile descoperite. Nici măcar existenţa localului. Zile în şir autorităţile au ieşit cu această variantă, că nu ştiau de existenţa clubului.
La aproape o lună de la tragedie, la DNA era deschis cel de-al treilea dosar de corupţie. Procurorii militari au audiat fosta conducere a ISU Bucureşti, care a fost demisă pentru că s-a descoperit că pompierii ştiau de existenţa clubului Colectiv. În septembrie, una dintre cele mai mari firme de organizare de evenimente transmitea prin fax Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă că în clubul Colectiv va avea loc un festival cu peste 2000 de participanţi.
Ca într-un malaxor al veştilor rele, în săptămânile care au urmat incendiului, bilanţul morţilor a crescut dramatic.
34 de oameni s-au stins după seara de 30 octombrie. Unii dintre ei au murit în spitalele din străinătate, unde au fost transferaţi la aproape o săptămână de la tragedie. România s-a mai trezit o dată şocată de o informaţie pe care o ştia de mult, dar pe care o trecuse în ignoranţă.
Adrian Stănculea şeful Secţiei ATI, Spitalul de Arsuri: „Am avut 27 de bolnavi internaţi în spital, din care au decedat 6. Care au decedat aproape sigur din cauza infecţiilor sunt trei bolnavi”.
Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri din Bruxelles: „Unul dintre lucrurile pe care l-am constatat în momentul în care pacienţii au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”.
Abia acum guvernanţii vorbesc despre un nou program naţional pentru pacienţii cu arsuri grave. Nimic nu poate umple, însă, golul lăsat de moartea atâtor zeci de tineri.
Incendiul din clubul Colectiv a schimbat puţin din fiecare şi va rămâne probabil mult timp în conştiinţa noastră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
