Sari la conținut

Deveselu | România a făcut drumuri, America a construit grădiniţă

„Sunt şi avantaje, şi dezavantaje, că dacă e să se întâmple ceva, ne şterge de pe hartă cum vine vorba”, spune un localnic.

Înainte de 89, comuna Deveselu trăia doar datorită unității militare de aviaţie, care a fost desfiinţată în 2003. Opt ani mai târziu, Traian Băsescu, pe atunci preşedintele României, anunţa decizia CSAT de amplasare la Deveselu a componentelor scutului anti-rachetă. Comuna a intrat imediat pe harta investiţiilor.

„Modernizarea drumurilor, 12 kilometri, reţea de alimentare cu apă, 23 de kilometri, sistem de canalizare, staţie de epurare 16 kilometri şi jumătate, cele trei investiţii sunt de la bugetul de stat în valoare de 5 milioane de euro”, enumeră Eugenia Gheorghe, secretarul primăriei, investiţiile făcute în ultimii ani.

„Venirea americanilor a însemnat pentru locuitorii din Deveselu pasul către civilizaţie. Deşi locuiesc în judeţul cu cele mai puţine locuinţe racordate la sistemul de apă şi canalizare din întreaga Europă aici majoritatea locuitorilor şi-au amenajat băi moderne cu maşini de spălat automate”, transmite corespondentul Digi24.

Localnicii le sunt recunoscători americanilor. „Toţi vecinii au muncit acolo la bază. Au obţinut un salariu, da, peste 100-200 de oameni”, spune un ul dintre ei.

Dacă investiţiile în infrastructură au fost suportate de statul român, americanii au contribuit şi ei la bunăstarea comunităţii. Au construit o grădiniţă şi au renovat o şcoală din comună. În total - 800.000 de dolari.

Unii dintre oameni nu prea ştiu ce e exact acest scut antirachetă, cum va funcţiona şi care e rolul său: „Suntem prea mici să află noi ce se face aici”.

Alţii sunt mai în temă cu geopolitica: „Zice că ruşilor că nu le convine. Că ei au făcut pista aici de când eram copii şi cărau apă de aici, din valea cişmelei, că e o cişmea aici. Dar acum nu ştim noi ce au făcut şi cum se împart.

În Deveselu trăiesc 3.000 de oameni.

Citiţi şi:

Rusia: Scutul de la Deveselu este o greşeală