Domeniul Ştirbey, o călătorie pe drumul vinului
Un popas la Domeniul Ştirbey din Drăgăşani, în judeţul Vâlcea, înseamnă o incursiune în lumea vinurilor nobile şi a unei tradiţii viticole mai vechi de trei veacuri. O tradiţie asumată şi dusă mai departe de moştenitoarea familiei, baroana Ileana Kripp-Costinescu, şi de soţul ei, Jakob Kripp, de origine austriacă.
„Am crescut până la 15 ani, exact 15 ani, în ţară. După aceea, am plecat cu ajutorul lui Henri Coandă, care era încă în Franţa, am făcut liceul la Paris, am terminat bacalaureatul acolo şi, după aceea, am ajuns în ţările germane, Germania şi Austria. În 1997, am revenit prima oară, după 28 de ani”, spune baroana Ileana Kripp-Costinescu, proprietara Domeniului Ştirbey.
Istoria domeniului princiar din Drăgăşani, ştearsă în vremea comunismului, prin naţionalizare, a început să fie rescrisă abia din 1999, anul în care soţii Kripp au reuşit să obţină retrocedarea proprietăţilor familiei Ştirbey.
„Am venit atunci aici, în ianuarie '99, cu socrul meu, prima dată în viaţa mea la Drăgăşani. Viscol, frig, am venit într-o maşină rusească, Lada, din anii '70, la fiecare 50 de kilometri făceam o pană”, îşi aminteşte baronul Jakob Kripp.
Din prima clipă în care a ajuns la domeniul din Drăgăşani, Jakob Kripp a fost cucerit de frumuseţea şi liniştea acestor locuri. Îi aminteau de copilăria petrecută în Italia, în Toscana, dar şi de familia sa de viticultori, proprietari de podgorii în Tirolul de Sud.
„Pădurile, viile, satele în vale, asta tot era peisaj toscan. Dar încă fără turişti, adică ca în Toscana acum 70-80 de ani. Şi poate am simţit şi atunci potenţialul în acest sens, de a dezvolta turismul local şi de a atrage vizitatorul entuziasmat să vină la cramă să deguste vinurile noastre. Şi clienţii din România nu erau obişnuiti cu această posibilitate, dar, încet-încet, au prins virusul şi acum suntem foarte mulţumiţi că avem anual mii de vizitatori”, spune Jakob Kripp.
În 2004, cei doi soţi au inaugurat sala de degustare şi crama concepută de prinţul Barbu Ştirbey la începutul secolului 20 şi care a fost restaurată şi modernizată.
„Când vin aici, am impresia că sunt şi conectată puţin cu strămoşii mei, dar şi cu strămoşii locului, fiindcă toţi cei care lucrează la noi în vie lucrează cu suflet şi sunt toţi de-aici şi cu rădăcini vechi şi fac parte din locul ăsta. Şi asta este ceva minunat, să ai istoria trăită”, mărturiseşte baroana Ileana Kripp-Costinescu.
Pentru soţii Kripp, vinul înseamnă respect pentru tradiţia locurilor şi pentru eticheta pe care o poartă. Înseamnă şi arta maturării în butoaie mici, răbdarea învechirii în sticle, dar, mai mult decât toate, vinul este istorie.
„Ne-am dus la diferite arhive, am găsit documente vechi despre vinul care se făcea aici, până la etichete de acum o sută de ani, pe care le-am şi refăcut acum şi le folosim iarăşi, în amintirea strămoşilor care, deja, atunci, aveau gândire foarte modernă de a pune numele lor, Ştirbey, pe etichetă”, afirmă baronul.
Vinurile olteneşti care poartă eticheta cu numele Ştirbey au ajuns până în Austria, Germania, Franţa şi Anglia.
„Avem soiuri locale şi asta e o mare bogăţie. Şi anume Crâmpoşia - care este născută aici, de veacuri, de secole, de milenii -, Feteasca Regală, Tămâioasa Românească, din cele albe. Din cele roşii, am reuşit să avem şi soiuri foarte locale, care s-au născut tot din soiuri locale, ca Novacul, pe care suntem singurii care îl facem, îl îmbuteliem ca atare şi Negru de Drăgăşani, care prin nume spune că e de-al locului”, explică baroana.
Astăzi, Domeniul Ştirbey e loc de popas pentru orice turist curios să descopere istoria vinului şi a podgoriilor întinse pe dealuri cu privelişti încântătoare spre apele Oltului. Dacă ajungeţi la Domeniul Ştirbey, în inima podgoriei Drăgăşani, puteţi degusta vinurile rafinate, însoţite de specialităţi culinare olteneşti. Preţurile încep de la 60 de lei de persoană şi ajung la 185 de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
