Sari la conținut

Drumuri pentru Schengen folosite de fermieri

Localitățile Nădlac și Ceanadpalota se află la mică distanță de granița româno-ungară. Pe vremea când făceau parte din Imperiul Habsburgic, erau legate printr-un drum pietruit, însă acesta a fost abandonat în urmă cu un secol.

În 2013 a început însă construcția unui drum asfaltat și secțiunea din România are ceva mai mult de patru kilometri. Proiectul a costat 5,6 milioane de euro și 80 la sută din această sumă a provenit din fonduri europene. Drumul avea să îi ajute pe locuitorii zonelor de graniță din Ungaria și România să circule mai ușor între cele două țări.

„Din punct de vedere cultural, economic dar și din alte puncte de vedere ar fi fost avantajos pentru ambele localitați”, spune Kovacs Sandor, primar Csanadpalota.

„La momentul la care am scris acest proiect am considerat ca vom... va fi util într-o Europă unită, respectiv că vom intra în Schengen şi el va fi folosit din prima zi de la inaugurare”, spune Marinela Mazuc, membră a echipei de implementare a proiectului.

Deși a fost inaugurat în vara anului trecut, drumul se termină într-o barieră rutieră. Problema este că România nu a intrat în Schengen și nici nu e clar când s-ar putea întâmpla acest lucru.

Indiferent de cât de pregătită este țara noastră pentru aderare, în timpul crizei refugiaților s-a pus inclusiv problema desființării zonei Schengen. Cum locuitorii din Nădlac și Ceanadpalota nu au voie să treacă frontiera pur și simplu, pe drumul care leagă cele două localități trebuie amenajat și un punct de grăniceri.

Partea ungară se declară pregătită pentru amenajarea unei noi vămi la granița cu România, însă autoritățile de la noi nu au avut vreodată intenția să aloce bani pentru așa ceva.

„Funcționarea în regim permanent (...) ar presupune cheltuieli importante, nejustificate pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spațiul Schengen”, se arată în răspunsul Guvernului Cioloș către comisarul european Corina Crețu.

Până atunci, drumul le este util doar locuitorilor care au terenuri agricole în zonă. Culmea este că în vestul țării există mai multe astfel de drumuri către nicăieri, care trebuiau să lege localități din județele Satu Mare, Arad și Bihor de localități aflate de cealaltă parte a graniței, în Ungaria.