EDIȚIE SPECIALĂ. Alertă roșie la Istanbul

Data publicării:
editie speciala jds

Statele Unite ar fi cerut Ankarei să suspende raidurile aeriene împotriva grupării Statul Islamic, susţin surse diplomatice. Iar Turcia se confruntă şi cu invazia refugiaţilor sirieni. Sunt estimări care spun că doar în Istanbul ar fi 500 de mii de oameni care au fugit de război.

Din fosta capitală a Imperiului Otoman, Cosmin Prelipceanu a realizat, vineri seara, o ediţie specială dedicată situaţiei din Turcia.

Invitaţii ediţiei speciale, români care trăiesc şi muncesc în Turcia sau experţi militari străini, au povestit care este atmosfera în această ţară în ultima perioadă și de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă.

Alina Feiruz Gerez, traducător, consultant economic: „Este un cod roșu la intrarea și la ieșirea din Istanbul, toate minibusurile și mașinile cu gabarit mare sunt controlate. Există o amenințare cu bombă, a ajuns la cota cea mai înaltă, până acum câteva zile nu eram în alerta care a fost la Istanbul astăzi. În mai multe puncte ale Istanbulului există aceste filtre care fac controale periodice”.

Nilufer Narli, expert relaţii militare: „Ce este important acum în Turcia - mulţi oameni sunt îngrijoraţi din cauza riscurilor de securitate, auzim de un atentat, de explozii, de bombe, se găsesc pachete suspecte, dar grupurile teroriste încearcă să creeze panică în Turcia, sunt mai multe situaţii îngrijorătoare, nu ştii cine este duşmanul şi e foarte riscant din punct de vedere politic”.

Gonul Yilmaz, preşedintele Asociaţiei pentru Solidaritate Socială: „Totuşi, eu am încredere în armata turcă şi sunt convinsă că va patrula şi va opri acest exod de imigranţi. Vin cu ideologii diferite, nu numai un anumit grup cu o anumită idologie, sunt mai multe grupuri. Nu vorbim doar de Statul Islamic. Sunt şi alte grupuri care trec graniţa”. 

Jenny Șișli, traducător, profesor de limba turcă: „Civilii din Istanbul sunt foarte îngrijorați și doritori de pace, de liniște. Ei sunt un popor foarte primitor, un popor care i-a primit pe sirieni, care încearcă să se înțeleagă bine cu gruparea kurzilor, dar își doresc pace. Sunt îngrijorați, pentru că nu consideră că se poate găsi o soluție cât mai urgent. Toți sunt foarte speriați, sunt foarte îngrijorați (de aceea și nenumăratele alerte cu bombă)”.

De cealaltă parte, experţii din România spun că singurul risc ar fi ca Turcia să acţioneze de una singură în contextul confruntărilor din regiune.

Generalul Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major: „Pătrunderea armatei Turciei pe teritoriul Siriei ar putea reprezenta o acţiune normală pentru situaţia în care se află acum Turcia. Cred că acum administraţia SUA a ajuns la concluzia că există riscul ca Turcia să rezolve singură această problemă. Or, lucrul ăsta cred şi eu că nu ar fi de dorit şi că ar trebui o acţiune conjucată. În speţă a NATO şi a Turciei în acest caz”.

Turcia are frontiere terestre cam cât România, dar, spre deosebire de noi, care ne aflăm într-o situaţie dificilă (conflictul ucrainean), partea sa estică şi sudică sunt extrem de vulnerabile, a arătat Constantin Degeratu. El spune că Turcia se află într-o situaţie de securitate extrem de dificilă, iar acțiunea SUA de management în această criză este binevenită.

Atitudinea Turciei nu a fost echivocă în sine, ci încearcă să ia în considerare toate elementele care constitue situaţia de acolo, spune generalul Degeratu, care amintește de problema kurdă și de islamismul radical din apropierea granițelor Turciei. „Încercările politicii turceşti de a rezolva problemele în funcţie de natura lor au fost corecte, din perspectiva unei politici realiste turceşti. Iar acum, încearcă, sub o presiune enormă, să rezolve pericolele care s-au creat la frontiera cu Siria”, a arătat Constantin Degeratu. El avertizează, însă, că e posibil ca „răbdarea strategică” a Turciei să ajungă la limită.

„Deocamdată, lucrurile merg suficient de bine şi Turcia este un partener de valoare şi de nădejde în zonă”, a conchis generalul Degeratu.

În ceea ce privește imigrația, cea mai mare parte sunt refugiați reali, oameni care fug de război și de foamete, dar un procent dintre ei reprezintă invazia terorismului în Europa, consideră fostul șef al Statului Major al armatei.

General Alexandru Grumaz: „Turcia a fost obligată să deschidă frontul în sud, din cauza faptului că situația internă și noua dezvoltare au forțat-o să deschidă aceste fronturi. E vorba de acordul semnat de SUA cu Iranul. Acest acord a schimbat situația geopolitică, Iranul având acces la tehnologie. (...) Un moment care nu a fost prezentat în presa românească – deplasarea la Moscova a șefului forțelor Quad (forțe subordonate direct liderului spiritual al Iranului, ayatollah-ul Ali Khamenei - n.r.), care a avut o discuție cu ministrul apărării al Federației Ruse și cu președintele Putin.

Ce face Turcia la granița de sud – încearcă să blocheze cele două legături cu exteriorul și să creeze o zonă care să fie controlată de forțele siriene libere. Această zonă împarte kurzii în două porțiuni, nu îi lasă să se unească, acest control va crea o situație prin care aceștia nu vor reuși să-și facă o regiune autonomă în nordul Siriei. (...) Pierderea alegerilor, faptul că AKP nu a obținut majoritate de peste 50 la sută în Parlament creează o stare de imposibilitate a creării guvernului. Ca să te duci spre alegeri înseamnă să atragi o parte de electorat, aceasta este altă chestiune care a forțat Turcia să intre în această luptă împotriva Siriei. (...) Și criza din Yemen, în care sunt implicate toate statele din Golf, lovește Turcia”

În loc de concluzie, generalul Grumaz a formulat o întrebare care invită la reflecție: „Turcia nu are o strategie pentru Marea Neagră, dar ce se va întâmpla dacă se va naște un conflict între Federația Rusă și NATO?”

Urmăriți comentariile integrale ale invitaților ediției speciale a „Jurnalului de Seară” în materialele video de mai sus.

Întreaga emisiune o puteți viziona AICI.

Citiți și:

REPORTAJ. Din ruine în mahalale: Familiile de refugiaţi sirieni au găsit adăpost în cartierele sărace din Istanbul
Românul care îi ajută pe refugiaţii sirieni
Relaţiile ruso-turce, o sabie cu două tăişuri

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri