Sari la conținut

Emil Hurezeanu: Ceea ce s-a întâmplat la Paris este atentatul fizic și moral cel mai tulburător înregistrat vreodată în Franța și în Europa

Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania

Noaptea de vineri spre sâmbătă este întotdeauna pregătită, mai ales la sfârșitul toamnei, de experiențe mai degrabă noi, interesante, ale marilor orașe. La București, la Berlin sau la Paris. Iată că veștile privind atentatele s-au succedat rapid. Aproape concomitent, din mai multe locuri din capitala Franței. Reacțiile au fost și ele imediate. (...) Apropierea Germaniei de Franța este esențială pentru construcția Europei, pentru stabilitatea și poate chiar supraviețuirea ei. Mă tem că, de mai multe săptămâni și luni, politicienii europeni se întâlnesc și vorbesc despre o criză a supraviețuirii europene, pornind de la prelungirile crizei economice, de la noua criză a refugiaților, de la tentativele de revenire la egoismele naționale”, a spus Emil Hurezeanu la Digi24.

„Ceea ce s-a întâmplat este, probabil, atentatul fizic și moral cel mai tulburător înregistrat vreodată în Franța și în Europa”, a mai spus ambasadorul român în Germania.

Emil Hurezeanu consideră că politicienii sunt primii care vor raționaliza această izbucnire pe care o numește „neobișnuită, sangvinară”. De altfel, o criză.

„Se va vedea în ce măsură solidaritatea se poate transforma în procese politice noi, de înțelegere a situațiilor noi și tulburătoare cu care se confruntă Europa: într-un fel Germania, altfel Franța. E posibil ca, dincolo de suferința provocată atâtor oameni și societății, politicienii să tragă și concluzii noi pornind de la această tragedie”, a adăugat diplomatul român.

El mai spune că, în astfel de situații dureroase, oamenii sunt solidari unii cu alții.

„Din 2001 încoace, de la marile atentate de la New York, Washington, există tendința normală între oameni care împărtășesc aceleași valori să se substituie unii altora în astfel de momente. Aș vrea să cred că vom reuși să ne simțim americani în septembrie 2001, acum – francezi. Să nu fim puși în situația să ne simțim germani sau români în viitorul apropiat în urma unor episoade asemănătoare. Suntem toți europeni și avem o platformă de acțiune comună. Sigur, se văd fisurile. Avem dușmani comuni și, între timp, au apărut și inamici comuni în interiorul cetății europene. E bine să rămânem, fiecare, așa cum suntem. Și, împreună, ca într-un stup, să contribuim la bunăstarea tuturor. Există efecte secundare care îi pun pe oamenii politici pe gânduri. Așa cum s-a întâmplat și după episodul de la București, de acum două săptămâni, se văd problemele, pericolele”, a spus Emil Hurezeanu.

Cred că de-abia de luni vom asista la primele încercări de limpezire a discursului și la primele concluzii. Aceste concluzii țin deocamdată de frică, de restabilirea securității, de obligația autorităților de a-i prinde pe cei vinovați, de demantelare a unor rețele teroriste. Pentru că, în definitiv, ceea ce s-a întâmplat este uluitor. Atentatorii au avut la dispoziție arme de calibru greu, cu explozive. S-au putut plimba, le-au putut folosi în inima unuia dintre cele mai supravegheate orașe ale Europei. Ce va urma după? Se vor închide granițele, cum s-a întâmplat în primele ore? Vor apărea controalele? Se va renunța la Spațiul Schengen? Va fi integrat episodul crizei refugiaților în situația mai amplă a dialogului dificil și a conflictului cultural între civilizații și religii? Deocamdată nu știm”, a concluzionat acesta.

Pericolul este ca un act cu aparențe de război – război asimetric, terorism, sunt foarte multe noile invenții terminologice care denumesc necunoscutul cu care suntem confruntați - pericolul este al unor clivaje între guvernanți și cetățeni, între țările UE, între cultura creștină – moștenitoarea patrimoniului greco-latino-iudaic – și culturile invitate - care intră prin reprezentanții lor în contact cu Europa, cu America și în care unii văd surse de pericol. Aici, lucrurile nu vor putea fi rezolvate nici politic și nici polițienesc. Lucrurile trebuie tematizate de către elite, într-o conversație intelectuală, cu mare adresă și accesibilitate cetățenească”, a mai spus ambasadorul român la Berlin, Emil Hurezeanu.