Sari la conținut

Emil Hurezeanu: „Noi nu avem reflexe antieuropene. Toți ceilalți se retranșează într-un fel de egoism național”

Occidentul are o criză acum, traversează crize după crize. Nu se pune sub semnul întrebării civilizaţia occidentală aşa cum o cunoaştem de la antopologi, sociologi şi chiar de la istoricii de orientare apocaliptică ai civilizațiilor. Toţi marii gânditori ai civilizaţiilor europene sau din Europa, de-a lungul timpului au văzut un sfârşit al unor cicluri, eonuri sau perioade istorice”, a spus Emil Hurezeanu.

„Traversăm o perioadă de mari incertitudini și redefiniri. Această interogaţie a civilizaţiei europene, iudeo-greco-romane, iudeo-creştine, de către un islam imprevizibil care își cere deconturile - e un islam din Orientul Apropiat, din nordul Africii și care se îndreaptă spre noi. Dacă ar fi fost numai asta încă era bine. Dar aici e un decont al unor conflicte nerezolvate ale civilizaţiei occidentale, conflicte postcoloniale, conflicte noi: Irak, Afganistan. Izbucnirea unor conflicte care n-au fost solușionate – e și cazul Irakului sau al Siriei -, refuzul de a mai participa la rezolvarea unor conflicte, absența SUA din teatrul de razboi sirian, cu posibilitatea revenirii Rusiei, și o criză economică profundă care nu s-a termina”, a spus Emil Hurezeanu.

„Și crize multiplicate: est-est, nord-nord, vest-vest. Franța bate puțin pasul pe loc în raport cu Germania și nu e de acord cu distribuirea automată a refugiaților, ceea ce e o mare lovitură pentru Germania. Nu se mai poate îndrepta cu reproșuri spre Ungaria, România sau țările baltice. Anglia e vest-vest, nu vrea să mai aibă de-a face cu această Europă. Ţările de la Vişegrad cer garduri în Balcani. Austria nu se mai înțelege cu Germania. Noi suntem între lumi”, a continuat ambasadorul.

El a vorbit și despre pericolul populismului și al extremelor: „Se demonstrează cu însemnele extremei drepte și se atacă autobuze cu sirieni, cu copii nevinovați”.

În acest context, „România e o ţară care își consolidează democrația, n-o pune sub semnul întrebării”, spune Emil Hurezeanu.

„Nu are o scenă politică framântată sau amenințată de forțe centrifugale, naționalist-populiste, așa cum era cazul la începutul anilor 90, în comparație cu premianții de la Vişegrad, care intrau din comunismul reformat în liberalismul normativ. Noi am mers mai încet și uitați că nu avem populiști. Nu înseamnă că nu pot veni. Avem probleme sociale, de deficit de modernizare cronică, diferența dintre bogați și oameni foarte săraci. Avem mulți săraci legați de pământ, avem elite care se autoreproduc și care au o mică legătură cu depășirea faliilor care despart pătura superpusă, cum spunea Eminescu, în timp de restul societății”, a adăugat diplomatul.

„Ceea ce mă încurajează în raport cu dialogul european, mai ales în timpul crizei, e că noi nu avem reflexe antieuropene, ca să nu mai vorbesc de reflexele antigermane ale tuturor țărilor din jurul Germani, atunci când ne lovim cu capul de probleme europene. Europa nu se simte bine, nu știe ce să facă cu euro, refugiații. Toți ceilalți se retranșează într-un fel de egoism național și sunt gata să dea vina pe cineva. Acum mai toți dau vina pe Germania. Din tot felul de motive, noi nu dăm vina pe nimeni (...) Părem dincolo de Europa încinsă. E o şansă de reflecţie suplimentară pentru politicieni, mai ales într-un an critic și dificil”, a mai spus Emil Hurezeanu.