Sari la conținut

EXCLUSIV. Analist rus: Ameninţările lui Rogozin nu ar trebui luate foarte în serios

Ce a urmărit Dmitri Rogozin cu călătoria lui spre Chișinău, anunţată din timp pe reţelele sociale, astfel încât autorităţile române să ştie că el era în acel avion? Ne dă răspunsurile un fost coleg de universitate al lui. E vorba despre Konstantin von Eggert, analist politic la TV Rain, considerată singura televiziune independentă din Rusia, şi fost şef al biroului BBC din capitala rusă. Într-un interviu acordat pentru Jurnalul de Seară, el le explică românilor la ce se pot aştepta de la acest vicepremier rus și, mai important, de la Vladimir Putin.

Reporter: Ajutaţi-ne să înţelegem cine e Dmitri Rogozin. Care e rolul lui politic, cât e de important în Rusia?

Konstantin von Eggert: Face parte din politica rusă încă de pe la începutul anilor '90. A jucat mereu rolul naţionalistului rus. A reuşit să câştige încrederea domnului Putin când a fost preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma rusă, de la sfârşitul anilor '90, până în prima parte a anilor 2000. E, de fapt, un om foarte ambiţios, care se consideră cel puţin un potenţial prim-ministru. A vrut să fie ministrul Apărării, dar, după cum ştim, Putin nu le dă niciodată ce-şi doresc oamenilor care afişează ce-şi doresc. Poate numi oameni în poziţii mai înalte, dar niciodată fix în funcţiile la care râvnesc ei. Astfel că Rogozin a primit acest portofoliu (vicepremier responsabil de industria de apărare, n.r.), care nu-i dă tocmai foarte multă influenţă, pentru că bugetul militar şi achiziţiile sunt controlate în totalitate de ministrul Apărării, domnul Serghei Şoigu, care e, într-o anumită măsură, rivalul domnului Rogozin. Dar nu cred că numirea lui Rogozin a avut vreo clipă legătură cu nevoia de a face un om responsabil de rezolvarea problemelor armatei ruse. Mai degrabă, Rogozin s-a afirmat ca un "câine rău", cineva care tulbură ape, care ameninţă vecinii şi e oarecum copilul rebel, care spune lucruri pe care Kremlinul nu le poate spune, dar ar vrea să o facă.

Reporter: Tocmai ceea ce urma să vă întreb: spuneţi că, deşi e responsabil de industria de apărare, nu e principalul personaj al apărării ruse, ca să spunem aşa, domnul Şoigu are acest rol. Pe urmă, are portofoliul transnistrean. Dincolo de aceste lucruri, rolul său principal e acela de a emite idei foarte radicale, naţionaliste, pe care alţi lideri nu le pot exprima, dar idei pe care propaganda rusă să le poată rostogoli ulterior?

Konstantin von Eggert: Absolut! Cred că domnul Rogozin e acolo pentru a arăta că mai bine discuţi cu Putin decât cu cineva ca el. E o tactică sovietică binecunoscută, în care scoţi la înaintare un fel de personaj înfricoşător - Vladimir Jirinovski (vicepreşedintele Dumei, n.r.) avea şi el acest rol, de exemplu. Pe urmă, va spune „dacă nu discutaţi cu noi, va trebui să discutaţi cu oameni ca Rogozin”. Sincer să fiu, nu cred că această tactică mai funcţionează la fel de bine acum, la 17 ani după venirea la putere a lui Putin, dar cred că, într-o anumită măsură, a funcţionat. În orice caz, Rogozin va avea mereu un loc de muncă din partea lui Putin, pentru că Putin are încredere în el. Asta pentru că a făcut nişte lucruri bune când a fost reprezentantul exclavei Kaliningrad. S-a ţinut mereu de linia Kremlinului, dar, în acelaşi timp, e o prezenţă tinerească, e producător muzical - acesta e hobby-ul lui, face videoclipuri în care cântă soţia lui. Cred că le place, la Kremlin, să aibă un asemenea personaj. Totodată, nu va fi lăsat prea aproape de pârghiile de putere. Trebuie să spun că, din punctul meu de vedere, unul din motivele pentru care domnul Rogozin nu poate ajunge prea aproape de centrul de putere e faptul că e foarte ambiţios. Am fost în acelaşi an la universitate, deşi la facultăţi diferite. A fost mereu un om orientat spre succes, mereu a vrut să avanseze şi să tot avanseze, pentru a-şi dezvolta cariera. Cred că Putin e oarecum circumspect în faţa unor asemenea oameni. Cred că faptul că are foarte mult fler politic şi că poate relaţiona cu oameni obişnuiţi e ceva ce Kremlinul vrea să poată controla. Trebuie să ţineţi cont de faptul că Rusia e condusă de oameni cu foarte puţină experienţă în politici publice şi în competiţii publice, care se tem de oameni cu o asemenea experienţă.

Reporter: Să ne întoarcem puţin la incidentul provocat de cursa lui aeriană de zilele trecute: ministrul Afacerilor Externe spune că motivul pentru care România ştia că Dmitri Rogozin urma să încerce să încalce interdicţia de călătorie de care e vizat şi să folosească spaţiul aerian al României pentru a ajunge în Moldova a fost că el însuşi a publicat pe Twitter informaţiile despre călătorie, iar aceasta e dovada, potrivit ministerului român de Externe, că a fost vorba despre un plan deliberat de a provoca tensiuni între ţările noastre. Credeţi că e un scenariu valid şi, dacă da, ce scop ar avea el?

Konstantin von Eggert: Cred că da, faptul că el a făcut publice aceste informaţii înseamnă că, deşi ştie cu siguranţă care sunt regulile, chiar voia ca lumea să ştie ce avea să facă. Da, cred că a vrut niţel scandal. Cred că asemenea scandaluri ajută foarte mult la reputaţia oamenilor, în Kremlin, pentru că sunt văzuţi drept personaje persecutate. E o modalitate de a-i aminti lui Putin că exişti, că încă ţii cu cine trebuie. Deci, cred că e posibil ca acesta să fi fost scopul lui Rogozin.

Reporter: După acest incident, a emis o serie de comentarii deloc diplomate, chiar şi ameninţări la adresa României - ceea ce nu e deloc neobişnuit pentru el. Cât de în serios ar trebui să ia românii aceste ameninţări, dat fiind că ele tind să apară din când în când şi nu e prima dată când se întâmplă aşa ceva?

Konstantin von Eggert: Cred că ameninţările în sine nu ar trebui luate foarte în serios, pentru că Rogozin nu le poate spune lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov (ministrul rus de Externe, n.r.) ori altor decidenţi din Kremlin ce ar trebui să facă în privinţa României. Nu-i poate forţa să pedepsească România. Dar ce e interesant e că, dacă Putin decide că e în interesul lui să-i amintească României că Rusia e cu ochii pe ea, atunci ar putea fi consecinţe. Nu unele extrem de grave, desigur. Dar poate recurge la reţinerea la graniţă a unui diplomat român, poate deschiderea corespondenţei diplomatice româneşti, interdicţie de intrare în Rusia a unui parlamentar român, asta în cazul în care vrea vreunul să vină în Rusia.

Reporter: Vreau să vă aflu părerea şi în legătură cu următoarea idee: credeţi că, poate, felul în care Dmitri Rogozin a reacţionat, chiar dacă e vorba de un om impulsiv, foarte vocal, credeţi, deci, că felul în care a reacţionat e un indicator al unei duble frustrări a Rusiei: pe de-o parte, ca urmare a faptului că se pare că nu poate scăpa de sancţiunile occidentale, inclusiv restricţiile de călătorie, şi, pe de altă parte, a faptului că România pare să fie cea mai euroatlantică şi antirusă ţară din această regiune?

Konstantin von Eggert, analist politic: Bănuiesc că ei ştiu deja aceste lucruri. Frustrarea, da, există. Cred că a fost exacerbată de votul recent din Congresul SUA legat de sancţiuni. Nu e nicio noutate în comportamentul Guvernului român în această situaţie, cred că Moscova s-a obişnuit deja cu ideea că România e foarte dură când vine vorba despre politicile ruseşti. Până la urmă, când Putin şi echipa lui se vor aduna şi organiza, vor acţiona, vor răspunde noilor sancţiuni. Asta, apropo, ar putea afecta zona euroatlantică în general şi, de asemenea, Europa Centrală şi de Est. Aşa ceva ar putea afecta şi Polonia, România şi Ţările Baltice, dar Kremlinul nu a luat încă o decizie în acest sens.