Faleza și o plajă din Costineşti, închise la vară

Data publicării:
plaja

„De aici încolo, 100 de metri. E căzut tot zidul, pe o lungime de 100 pe metri”, arată primarul faleza distrusă.

În 2005, o furtună puternică a lovit staţiunea, iar faleza a fost aproape distrusă. Guvernul a cheltuit aproape 20 de milioane de lei cu lucrările de consolidare dar, în 2012 şi în 2014, furtunile au distrus din nou faleza.

„Pentru ca tonele de pământ să nu se prăbuşească peste turiştii care făceau vara plajă, administratorii au găsit această soluţie temporară şi au montat panouri de oţel, multe dintre ele ineficient însă pentru că nu au rezistat forţei cu care au lovit valurile”, relatează Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa.

Asaltată de apă, linia ţărmului a continuat să cedeze, iar acum riscă să înghită şi câteva clădiri construite în vecinătate, inclusiv mai multe pensiuni.

„E pericolul ca să fugă acest mal şi să mi se dărâme munca de o viaţă. Nu mai avem siguranţa de a ne caza turiştii şi să-i trimitem in faţa noastra la plajă”, spune Stila Paşa, proprietar vilă.

Localnicii spun că plaja din zonă este preferata turiştilor, în timpul verii.

„Nu au decât singura posibilitate în această porţiune de plajă unde oricând li se poate dărâma acest ţărm în cap”, spune un localnic.

„De fiecare dată am ocolit. Urc de undeva, pe scări şi ocolesc această zonă”, adaugă un localnic.

Unii mai stau şi la adăpost. Oricând poate să se deplaseze malul şi să se prăbuşească planplanşele peste turiştii care stau la adăpost sau care circulă pe aici”, spune Traian Cristea, primarul comunei Costineşti.

Primarul susţine că de patru ani tot cere ajutor de la instituţiile statului, dar de fiecare dată primeşte acelaşi răspuns: Apele Române şi constructorul trebuie să se descurce.

Urmează să se facă o nouă expertiză. Vorbim de o zonă care şi în momentul de faţă este protejată”, declară Marieta Iorga, purtător de cuvânt ABADL.

Până se va lua o hotărâre definitivă, faleza va fi închisă pe porţiunea cea mai periculoasă, la fel şi plaja. Lucrările ar putea începe la toamnă, după ce vor fi estimate costurile. Nu se ştie însă cine va plăti.

Dacă studiile vor demonstra că prima lucrare a fost făcută de mântuială, constructorul va trebui să refacă tot, pe propria cheltuială. Dacă, în schimb, forţa naturii va fi găsită responsabilă, Apele Române vor plăti noile lucrări.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri