Sari la conținut
News Alert

În București sunt 366 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 cu pericol public

„În prezent, în București există un număr de 366 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 cu pericol public, iar în clasa II de risc seismic sunt încadrate un număr de 306 clădiri. În perioada 2002-2012 au fost executate și finalizate lucrările de consolidare la un număr de 14 clădiri și în anii 2013-2015 au fost finalizate și alte patru clădiri. Restul clădirilor consolidate existente pe site-ul www.pmb.ro, în număr de 35, au fost consolidate din sursele proprii ale proprietarilor. În prezent sunt șantiere deschise la 3 imobile”, precizează reprezentanții Primăriei Capitalei.

Totodată, Primăria Municipiului București anunță că a consolidat, în cadrul programului „Reabilitarea Infrastructurii Educaționale din București”, cofinanțat de BEI, 100 de școli. De asemenea, a consolidat/reabilitat monumente istorice de interes public, precum Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, sediul vechi al Primăriei Capitalei, Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta și sunt în derulare proiecte de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”, precum și la Muzeul „Nicolae Minovici”.

„În Centrul Istoric, pe baza documentelor prevăzute de lege ale proprietarilor, instituția noastră are în program contractarea execuției lucrărilor de consolidare a trei clădiri, pentru alte două clădiri proiectele de consolidare sunt în curs de elaborare; urmează contractarea proiectării lucrărilor de consolidare pentru încă o clădire. Pentru alte zece clădiri din Centrul Istoric, ce necesită consolidare și care se află în proprietatea statului, s-au elaborat studii și expertize, urmând a se decide în Consiliu dacă finanțarea se va face din bugetul local sau în parteneriat public privat”, mai precizează oficialii Municipalității.

Teatrul Constantin Tănase, aflat pe Calea Victoriei, nr.33-35, a fost consolidat numai cu acordul și împreună cu proprietarii locuințelor situate deasupra spațiului aferent teatrului.

„Din punct de vedere tehnic și juridic, în aceeași situație se află și alte teatre și spații publice și fără acordul tuturor proprietarilor, în condițiile legale actuale, nu se pot întreprinde acțiuni de consolidare. Exemplu: Teatrul Constantin Nottara de pe B-dul Gheorghe Magheru nr. 20, unde proprietarii refuză în mod categoric consolidarea”, spun cei din primărie.

Potrivit acestora, decizia de intervenție ce revine fiecărui proprietar conduce la dificultăți în luarea măsurilor de punere în siguranță.

„Instituția noastră a acționat conform legislației, însă toate acțiunile noastre au avut ca răspuns refuzul categoric al acestor proprietari. Primăria Municipiului București are în prezent în execuție lucrări de consolidare la Teatrul Ion Creangă și la Teatrul Evreiesc, teatre aflate în clădiri care au numai această destinație”, au menționat reprezentanții Municipalității.

Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea, în cotă parte indiviză din proprietatea comună a cheltuielilor privind execuția lucrărilor de intervenție, este asigurată din alocații de la bugetul statului pentru locuințele aflate în proprietatea persoanelor fizice, cu recuperarea, în 25 de ani de la terminarea lucrărilor, rată fixă fără dobândă, pentru spațiile aflate în proprietatea/administrarea primăriei, de la bugetul local, din sursele proprii ale proprietarilor spațiilor cu altă destinație decât locuința.

Proprietarii persoane fizice ai locuințelor pot beneficia de scutire de la plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie, sunt sub salariul mediu net pe economie. Pentru a începe lucrările de consolidare este necesar acordul tuturor proprietarilor. Pe perioada execuției, locatarii din imobilele la care se execută lucrări de consolidare pot fi mutați în locuințele de necesitate, la solicitarea acestora.

Acțiunile privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, republicată, sunt întreprinse de proprietari, persoane fizice/juridice, asociațiile de proprietari. Proprietarii, indiferent de forma de proprietate, din orice tip de clădire, au obligația de a acționa pentru expertizarea tehnică.

„Dintre aceștia, proprietarii care nu își permit să suporte cheltuielile unei expertize tehnice și dețin clădiri mai mari de P+3 etaje și care adăpostesc aglomerări de persoane (mai mult de 10 apartamente și/sau spații publice mai mari de 50 m) pot solicita instituției noastre contractarea expertizării tehnice, în baza documentelor prevăzute în aceste norme. Precizăm că persoanele juridice care dețin spații în aceste clădiri vor asigura finanțarea cheltuielilor din sursa lor proprie”, precizează Serviciul pentru Relația cu Mass-Media al Municipalității.

În conformitate cu legislația în vigoare, orice clădire expertizată tehnic și încadrată în clasa I de risc seismic trebuie semnalizată cu panou de avertizare - „bulină roșie”. Această semnalizare obligatorie intră în atribuțiile proprietarilor clădirii respective, precum și ale primăriilor de sector.

În 1998 a fost aprobat pentru prima dată Programul de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare pentru construcțiile existente, încadrate în clasa I de risc seismic, cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940 și cuprindea un număr de opt clădiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare.

„În anii următori, 1999 și 2000 au fost incluse alte opt clădiri în programe anuale pentru proiectarea lucrărilor de consolidare. Proiectele de consolidare au fost elaborate, avizate și aprobate până în 2000 doar pentru o serie de clădiri, întrucât proprietarii s-au răzgândit pe parcurs din cauza soluției propuse sau a altor motive. În 2001, OG nr. 20/1994 a fost modificată și completată prin Legea nr. 460/2001 și corespunzător au fost aprobate noi norme metodologice de aplicare a acesteia, care prevedeau depunerea de către proprietari a declarațiilor privind acordul pentru consolidare în forma notarială, precum și instituirea ipotecii legale a statului, ceea ce a condus la refuzul și altor proprietari cu privire la continuarea acțiunilor, respectiv execuția lucrărilor de consolidare, norme valabile și în prezent”, arată sursa citată.

Abia în 2001 s-a trecut la organizarea primelor licitații pentru contractarea execuției lucrărilor de consolidare.

„Dintre cele 16 proiecte, contractarea execuției lucrărilor de consolidare a fost posibilă doar pentru cinci clădiri în 2002, celelalte clădiri fiind în diferite faze de proiectare sau proprietarii au refuzat continuarea acțiunilor sau depunerea declarațiilor în formă notarială”, adăugă reprezentanții Primăriei Generale.