Sari la conținut

În loc să atragă turiști, se prăbușește. Prima moară cu aburi din România a fost lăsată în paragină

Zidul acela s-a prăbuşit, a fost resimţit ca un cutremur pentru că s-a lucrat la structura de rezistenţă”, povestește Adrian Ghiu, care locuiește în apropierea morii.

Lucrarea cu pricina nu era una de consolidare. Era isprava hoţilor de fier vechi şi de cărămidă, care au distrus clădirea zid cu zid. Din grandoarea de altă dată, nu a mai rămas decât umbra.

„În 1853 au înfiinţat prima moară cu abur din România supranumită şi vaporul lui Assan. Moara a fost realizată într-un stil neogotic, care ulterior a inspirat şi celelalte mori din Bucureşti de producţie similară”, spune istoricul Bogdan Jugănaru.

„Eu l-aş introduce în circuitutele turistice. E o latură a turismului din ce în ce mai căutată, mai ales de străini, dar şi români, turismul industrial. Ar trebui să păstreze structura, să păstreze câteva hale cu tehnologia de atunci, să fie un muzeu, dar sa aibă componente de muzeu, spune consultantul în turism Traian Bădulescu.

Degradarea Morii lui Assan a început în 1990, imediat după privatizarea fostei fabrici de pâine „Grâul”, care funcţiona în clădire. Şase ani mai târziu, aproape de faliment, fabrica a fost cumpărată de o firmă din Cipru. Activitatea a fost complet oprită. De atunci, complexul industrial s-a degradat continuu.

„Imobilele au fost abandonate, nu s-a mai ocupat nimeni de ele şi proprietarii din lipsă de fonduri, nu au demarat niciun fel de investiţii”, spune Arhitectul şef al Sectorului 2, Bogdan Pârvanu.

Lipsa de interes a proprietarilor și două incendii puternice au distrus și mai mult din fosta moară. Conform legii monumentelor istorice, restaurarea cladirii de patrimoniu este obligația proprietarului.

„Paza, întreţinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revine, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi”, se arată în actul normativ.

Au existat însă suspiciuni că focul a fost pus intenţionat pentru ca terenul să fie eliberat. Miza: valoarea terenului pe care se găseşte moara.

„Probabil și ca amplasament și ca suprafață e interesant pentru un investitor să realizeze acolo birouri sau locuințe”, Bogdan Pârvanu.

În 2012, agenții imobiliari evaluau respectivul teren la peste 45 de milioane de euro.