Sari la conținut
News Alert

INTERVIU. Reprezentanta bisericii românești din Ierusalim, despre drumul luminii sacre de la sfântul mormânt la credincioși

Luca Niculescu: Maica Nicolaida Gogean, sunteţi secretar al aşezămintelor româneşti din Ţara Sfântă, din Israel şi Palestina, cele două aşezăminte, cel de aici din Ierusalim şi apoi cel din Ierihon. Suntem de Paştele Ortodox, ce se întâmplă pentru dvs, care sunt ceremoniile la care participaţi sau pe care le organizaţi?

Maica Nicolaida: Deja Ierusalimul s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare şi vă spun pe această cale bine aţi venit în cetatea sfântă a Ierusalimului care, în zilele acestea şi până la pogorârea Duhului Sfânt, se mai numeşte oraşul luminilor, deoarece ştiţi prea bine că în ziua de sfintele Paşti se pogoară sfânta lumină la sfântul mormânt. Vineri seara a fost prohodul după care s-a pecetluit sfântul mormânt. Pe sfântul mormânt, uşile de intrare în sfântul mormânt, aţi văzut este ca o bisericuţă cu două încăperi. Prima încăpere, a îngerului, a fost pecetluită cu ceară sfinţită pe care s-au pus firmamentele celor patru confesiuni de la sfântul mormânt, catolicii, copţii, armenii şi ortodocşii.

Luca Niculescu: De Paştele Ortodox se întâmplă acolo, în acea biserică, un miracol, cel puţin aşa se spune.

Maica Nicolaida: Odinioară, prin secolul 15, celelalte confesiuni i-au lăsat pe ortodocşi afară din interiorul sfântului mormânt. Şi probabil că ajungând acolo aţi văzut acel stâlp care a fost crăpat de sfânta lumină. Este coloana din stânga, din stânga uşilor şi chiar în faţa noastră putem vedea piatra mir-ungerii. Patriarhul ortodox s-a smerit pe sine, a ieşit cu toată turma cuvântătoare şi a aşteptat acolo venirea sfintei lumini. Este o rugăciune specială şi emoţionantă care este rostită de patriarh pe sfântul mormânt şi această rugăciune a rostit-o şi în afara sfântului mormânt, ca şi cum ar fi fost în interior. Şi atunci s-a întâmplat o mare minune, celelalte confesiuni au văzut că rugăciunile nu le-au fost primite, iar sfânta lumină a venit la ortodocşi. De atunci şi până astăzi numai patriarhul ortodox intră în sfântul mormânt, respectiv prea fericitul Teophil al treilea, patriarhul Ierusalimului şi a toată Palestina.

Luca Niculescu: Şi cum se petrece? Dumneavoastră v-aţi ocupat cu asta, cum, din punct de vedere organizaţional, cât e de complicat?

Maica Nicolaida: Imaginaţi-vă că în toată cetatea Ierusalimului porţile sunt închise, iar creştinii, toţi pelerinii care vin, spre marea noastră supărare, ei rămân în afară. De multe ori am avut acest imbold să las pe altcineva în locul meu, dar nu avea cine să se ocupe de delegaţie, pentru că sunt români care pur şi simplu te imploră din priviri ca să-i ajuţi, este probabil singura dată când vine la locurile sfinte şi vrea să facă acest lucru şi doreşte să vadă sfânta lumină. Desigur, aşa cum am spus, aceste 600 de locuri au fost împărţite deja, listele s-au făcut, au fost trimise poliţiei, cu nume şi prenume, cu numărul de paşaport, iar pătrunderea în cetate nu este deloc uşoară.

Luca Niculescu: Cât de uşor sau cât de greu se lucrează cu poliţia din Ierusalim în astfel de momente, în care sigur că e mult de lucru?

Maica Nicolaida: Imaginaţi-vă că sfânta lumină când vine, primele secunde, nu este foc mistuitor, dar după aceea arde astfel încât poliţia care are grijă de sfântul mormânt şi care are grijă de mersul bun al procesiunilor care au fost efectuate în interiorul sfântului mormânt, pentru că o să ajungem şi la subiectul acela, să vă spun, pentru că sunt nişte mărgăritare duhovniceşti care îţi umplu sufletul de bucurie. Vă spuneam, aceşti poliţişti au extinctoare în spate, fiecare poartă un recipient, că au mai existat şi cazuri să se ardă unii pe ceilalţi, pentru că pur şi simplu este o bucurie fără margini, nu te mai poţi controla în momentul venirii sfintei lumini, mai ales că fiecare persoană are cel puţin un mănunchi cu 33 de lumânări. Nu mai spun că sunt altele habotnice, care vin aşa cu mănunchiuri mari ca să ducă la toată lumea. Deci fiecare mănunchi are 33 de lumânări, imaginaţi-vă ce se întâmplă acolo.

Asta este misiunea noastră la locurile sfinte, de a fi alături de cei de acasă.

Şi pentru că mai este un pic şi începem slujba Învierii, deja am adus sfânta lumină, că aşa se procedează, de la sfântul mormânt, primul care ajunge aprinde toate candelele din biserică şi aşteptăm să începem slujba Învierii şi săptămâna luminată care este strălucitoare. Transmitem şi noi celor dragi de acasă, tuturor românilor de pretutindeni, sărbători cu bucurie, un timp duhovnicesc al sfintelor Paşti cu multă împlinire sufletească şi cu multă dragoste în familiile tuturor şi să nu uite că iată, acest aşezământ de la locurile sfinte nu este unul obişnuit, nu este unul care nu se implică în viaţa românilor, ci să ne ştiţi, când este schimbarea la faţă pe Tabor, noi mergem acolo şi primim norul. Când vine sfânta lumină noi suntem acolo la sfântul mormânt şi primim acea licărire şi v-o trimitem acasă.