Sari la conținut

Le Monde: România nu s-a pronunțat clar în privința sancțiunilor suplimentare împotriva Moscovei

sursa foto: Le Monde

(Poziția țărilor în privința sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Legenda hărții: roșu - țări reticente; portocaliu - țări reticente, din motive economice; galben - țări care nu s-au pronunțat; verde pal - țări favorabile, în caz de invazie; verde deschis - țări favorabile; verde închis - țări favorabile, din motive de securitate)

Demersul jurnalistic al cotidianului francez pleacă de la constatarea că Cei 28, spre deosebire de SUA, nu au reușit să se pună de acord asupra unor sancțiuni care să vizeze ținte economice specifice, ceea ce îndepărtează perspectiva unor pârghii veritabile pentru a face presiuni asupra Rusiei în criza din Ucraina.

Dacă Statele Unite au luat în vizor companii rusești, membrii Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord decât asupra unor sancțiuni punctuale, împotriva unor personalități anume, scrie Le Monde. Diferențele dintre țările europene se explică prin interesele economice numeroase și diferite, dar și prin factori politici și de securitate, menționează cotidianul francez.

De la anexarea Crimeei de către Rusia, țările UE nu reușesc să se înțeleagă asupra sancțiunilor economice împotriva Moscovei. Fiecare stat membru are motivele sale pentru a se teme de consecințele unor astfel de sancțiuni asupra economiei sale. Rusia este al treilea partener comercial al UE, după Statele Unite și China. Importurile UE din Rusia reprezintă circa 12%, în special produse energetice – petrol și gaz –, iar exporturile UE în Rusia, în special produse manufacturate din industria auto și chimică, reprezintă 7 la sută, explică Le Monde.

România nu s-a pronunțat clar pentru sau împotriva de sancțiuni suplimentare. România susține linia europeană, dar se declară mai puțin favorabilă aplicării de sancțiuni economice decât extinderii fazei a doua a planului european, arată Le Monde.

sursa foto: Le Monde

(Harta dependenței de gazul rusesc. Legenda hărții: bleu: între 0% și 15%; albastru deschis: între 15% și 35%; albastru: între 35% și 55%; albastru intens: între 55% și 80%; bleumarin: peste 80%)

În harta pe care o prezintă Le Monde, România are o dependență de gazul rusesc de 21,12 la sută din consumul național de gaz (datele sunt din 2011). În ceea ce privește volumul comerțului exterior, schimburile comerciale cu Rusia reprezintă 3,48% (2012), iar investițiile ruse reprezintă 0,13% din investițiile străine directe (în 2012).

Le Monde conchide că România, țară membră NATO, are o slabă dependență economică de Rusia.

Digi24 a încercat - fără succes până la această oră - să obțină un punct de vedere de la Ministerul român de Externe. Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, se află la Washington, unde va începe marți o vizită.

Preşedintele Traian Băsescu a condamnat, luni, reţinerea reprezentanţilor OSCE de către separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Şeful statului i-a calificat drept forţe internaţionale ilegitime, care acţionează asemenea unui grup terorist. Traian Băsescu a făcut un apel la omologul său rus, Vladimir Putin, căruia îi cere să condamne ferm acţiunile ilegale de natură armată din Ucraina şi să-şi folosească influenţa pentru detensionarea situaţiei. 

Vineri, președintele spunea că punctul de vedere al României este că acordurile de la Geneva nu au fost îndeajuns de clar formulateastfel încât să creeze obligații țărilor „care pot să asigure revenirea la normalitate a Ucrainei”. Și cotidianul Le Monde menționează că ele nu au fost suficiente ca să pună capăt ciocnirilor din estul Ucrainei, ceea ce a dus la declanșarea unei noi etape de sancțiuni economice occidentale.

Emil Hurezeanu: „Dl. Băsescu nu-l consideră probabil suficient de reprezentativ pe dl. Corlățean”

Jurnalistul Emil Hurezeanu vede în această evitare de poziționare a României oglinda neînțelegerilor dintre președinte și ministrul de Externe. „Dl. Băsescu nu-l consideră probabil suficient de reprezentativ pe dl Corlățean, în așa fel încât să împartă cu domnia sa răspunderea atitudinii coerente în politica externă acută pe care trebuie să o practice România acum în direcția Rusiei sau a Ucrainei. Și-atunci am ajuns în situația asta. Cred că de-aici ni se trage, că altfel nu văd ce motiv am avea. Nu facem parte dintre țările care ar suferi economic. Probabil facem parte dintre țările care nu vor să aibă o atitudine prea pripită, pentru că avem niște mize: apropierea”, a explicat analistul la Digi24.

Cum comentează Mircea Geoană, fost ministru de Externe și Înalt Reprezentant pentru diplomație publică:

„România are o poziție corectă, nu este în situația de desincronizare a pozițiilor nici cu partenerii americani, nici cu cei mai importanți parteneri europeni. România este plasată, exact ca și Polonia, în plutonul de țări imediat vecine situației, vecini nemijlociți ai Moldovei și Ucrainei, avem și Georgia dincolo de Marea Neagră. Suntem țară de contact și suntem direct interesați ca Ucraina, Moldova și Federația Rusă să ajungă la un compromis onorabil. Dar trebuie să păstrăm mai mult decât oricând 1. unitatea europeană și 2. unitatea transatlantică. Noi suntem expuși strategic la Federația Rusă, chiar dacă nu așa mult expuși economic. Și nu putem să le separăm aceste două aspecte. Cu Rusia trebuie să fii ferm, dar nu trebuie să provoci o escaladare a conflictului”, a comentat Mircea Geoană, invitat la Digi24 în emisiunea „Jurnalul de Seară”.

Toate instituțiile și actorii politici ai țării au în acest moment obligația de a-și exercita influența pentru a proteja interesele naționale și de a acționa ca un factor favorizant pentru unitatea europeană, a arătat Mircea Geoană.

„Trebuie să existe în acest moment un anumit tip de consultare între instituțiile statului pe tema valului al doilea de sancțiuni și care sunt consecințele acestui val asupra intereselor României și asupra intereselor Europei. Este o nevoie de luciditate și de coborât tonul politic și lăsat locul concertării instituționale obligatorii”, a spus Mircea Geoană, Înalt Reprezentant al Cancelariei Primului-Ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

Americanii dau tonul sancțiunilor

„Când Occidentul vorbește cu o singură voce, chiar dacă nu este atât de fermă pe cât mi-aș dori, chiar dacă reacția nu este la fel de consistentă și de rapidă cum mi-aș dori (...), este mai important ca acest răspuns să fie omogen, să fie unitar. Americanii conduc baletul și de această dată, ei dau tonul la sancțiuni, dar asta nu înseamnă că Europa nu are o obligație cel puțin la fel de importantă de a veni cu un răspuns omogen”, a subliniat Mircea Geoană.

„Suntem la un moment de răscruce, este un moment cum n-am mai trăit de 25 de ani cel puțin. Este un moment în care se suprapun cicluri terminus. Am crezut că relația între Occident și Rusia va fi un menuet plăcut, dar este competiție în continuare”, spune diplomatul.

El a reamintit că România s-a născut în urma Primului Război al Crimeei, iar dacă nu era războiul Crimeei la 1853-56, România azi nu exista ca stat modern. „Am fost născuți din nevoia Occidentului de a proteja Marea Neagră, gurile Dunării și Carpații. Din asta s-a născut România ca sprijin al Occidentului”, a mai spus Mircea Geoană la Digi24