Sari la conținut

Lucrări întârziate la calea ferată

Lucrările au trenat din cauza exproprierilor greoaie, a birocraţiei, a siturilor arheologice şi a slabei mobilizări pe şantiere a constructorilor, spune Ministerul Transporturilor. Întârzierile sunt decontate de călători. Stau cu orele în trenuri care abia se târăsc pe şine.

„De aici din Capitală şi pănă la graniţa cu Ungaria sunt aproape 620 de kilometri. Acum această distanţă este parcursă în mai bine de 11 ore şi jumătate. Dacă lucrările la cei aproape 210 kilometri aflaţi în lucru ar fi fost gata călătoria ar dura cu aproape două ore şi jumătate mai puţin”, relatează Cristina Sbîrn, reporter Digi24 .

Din păcate însă, lucrările de modernizare a şinei, care ar trebui să crească viteza trenurilor la 160 de kilometri la oră, au mari întârzieri.

De exemplu, repararea celor 33 de kilometri de cale ferată dintre Vinţu de Jos şi Coşlariu ar fi trebuit să fie gata încă din vara lui 2014. Acest lucru nu se va întâmpla, însă, nici măcar în acest an. Constructorul italian are gata doar 63% din lucrare. Întârzieri sunt şi pe şantierele deschise între Coşlariu şi Sighişoara.

Pe Coslariu - Micasasa, de la 86% la 100%, adică vom finaliza acest tronson. Şi pe alte două tronsoane, care sunt Micasasa Atel şi Atel - Sighisoara, plecăm din zona 64-65%, vom ajunge la 90% la sfârşitul anului”, spune Dan Costescu, ministrul Transporturilor.

În prezent, cel mai bine stau constructorii care muncesc la cei aproape 40 de kilometri dintre graniţă şi până dincolo de Arad. Au realizat 93% din lucrări. Lipseşte însă partea de semnalizare.

„Nici măcar nu s-a licitat partea de semnalizare. Au fost probleme mari atât în execuţie, cât şi cu finanţarea, deşi sunt fonduri europene”, spune Mihai Crăciun, fondator al Asociaţiei Construim România.

Modernizarea celor 212 kilometri de calea ferată din Transilvania aflaţi în lucru ne costă aproape 1,2 miliarde de euro, mare parte fonduri europene. Pentru că nu au fost gata la timp, şefii de la Transporturi au decis să facă în etape aceste proiecte. Practic să ceară aproape jumătate din această sumă din bugetul european 2014-2020, ceea ce înseamnă că banii care vor putea fi folosiţi pentru proiecte noi vor fi mai puţini.

Este clar că nu vom avea nici măcar în 2022 coridorul 4 gata de la Braşov până la Curtici. Este imposibil pentru că nu au mai rămas suficienţi bani. Poate cu ceva bunăvoinţă o să reuşim să avem de la Sighişoara şi până la Curtici unde la orizontul 2020, dar cam atât”, spune Mihai Crăciun, fondator al Asociaţiei Construim România.

Deocamdată cu 160 de kilometri la oră se poate circula doar între Bucureşti şi Constanţa şi între Capitală şi Predeal.