Măsuri de securitate drastice la vizita lui Klaus Iohannis în Turcia

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Măsurile de securitate luate de SPP au fost drastice. Jurnaliştii nu au avut voie să meargă pe jos nici un metru. Forţele de ordine i-au urcat în autobuze şi pentru distanţe care puteau fi parcurse la pas într-un minut. Traseul până la sala presei a însemnat trei opriri şi tot atâtea controale.

Mai mult, teama de atacuri şi atentate era dublată de cultul personalităţii. Recep Tayyip Erdogan s-a mutat la scurt timp după ce a fost ales preşedinte în cea mai extravagantă clădire ce adăposteşte o administraţie prezidenţială. Construcţia se întinde pe 200.00- de metri pătraţi, are 1.000 de camere şi a costat peste 350 de milioane de dolari. Potrivit unor estimări, costurile ar fi ajuns la 600 de milioane de dolari, dar administraţia prezidenţială a Turciei nu a dezvăluit niciodată suma oficială.

Vizita preşedintelui a început la Istanbul cu tradiţionala întâlnire cu românii. Serviciile de protecţie din ambele state erau în alertă. Nu era un secret pentru nimeni că pericolul pândeşte. Românii din Turcia ştiau asta şi învăţaseră să se ferească de locurile aglomerate unde teroriştii pun bombe.

O zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a avut cea mai importantă întâlnire: cu președintele Recep Erdogan. Abia luase avionul spre Ankara, când forţele de ordine prindeau trei suspecţi de terorism din cauza cărora consulatele Olandei şi Germaniei fuseseră închise. În capitala Turciei, şeful statului a fost primit la Palatul prezidenţial, o fortăreaţă în adevăratul sens al cuvântului. 21 de salve de tun şi aproape 150 de soldaţi l-au întâmpinat.

Metodele preşedintelui Turciei de a lupta împotriva atacurilor PKK au fost calificate de Occident ca o încălcare a drepturilor omului. De câte ori explodează o bombă acolo, reţele de socializare sunt întrerupte total.

Recep Erdogan a dat însă lovitura de graţie vesticilor: unul dintre teroriştii de la Bruxelles fusese arestat în Turcia şi extrădat în Blegia. Preşedintele turc pretinde că a avertizat autorităţile blegiene şi olandeze în privinţa pericolului, dar nu a fost luat în seamă.  

Citiți și: 

Atentate la Bruxelles. Turcia acuză Belgia că i-a ignorat avertismentele

Erori în anchetele de terorism ale europenilor. Franța a refuzat o listă cu suspecți furnizată de Damasc

O româncă și fetița ei, singurele supraviețuitoare din metroul care a explodat la Bruxelles 

Cum l-au scăpat polițiștii belgieni pe Salah Abdeslam, deși aveau adresa lui  încă din decembrie. De ce nu l-au arestat  

The New York Times: Atentatele de la Bruxelles, încă un eșec confirmat al spionajului european