Sari la conținut

Noua legislatură. 90 de deputaţi au lipsit chiar din prima zi de lucru

Actualizare 14.30.Deputaţii se mai întorc mâine la serviciu, când îşi vor valida mandatele şi vor depune jurământul. Fiind atât de mulţi, aleşii Camerei Deputaţilor au nevoie doar pentru jurământ de opt ore.

Prima zi pentru noii deputați și senatori nu a fost ușoară. Au fost puțin dezorientați și nu știau unde să se așeze. La finalul ședinței, unii dintre deputați și-au uitat cartelele de vot, probabil nefiind obișnuiți cu această procedură. La prima ședință a noului Executiv au lipsit 90 de deputați.

Senatorii validează azi mandatele aleşilor şi tot astăzi îşi aleg structurile de conducere şi componenţa Comisiilor. Este evident că cei din USL grăbesc lucrurile în Senat și asta pentru că vor ca până mâine să fie gata comisiile, astfel încât să poată fi audiați miniștrii.

La prima şedinţă solemnă nu a lipsit niciunul din cei 167 de senatori.

______________________________________

Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri în Monitorul Oficial, iar preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a noului parlament pentru astăzi, la ora 13.00.În urma alegerilor din 9 decembrie, USL a obţinut 395 de mandate, ARD - 80, PPDD - 68, UDMR - 27, iar minorităţile naţionale -18.

Senatul şi Camera îşi vor alege reprezentanţii în Birourile Permanente şi în comisiile parlamentare. Lucrurile par a fi foarte clare în ceea ce priveşte funcţiile de preşedinţi ale celor două Camere: Crin Antonescu va fi preşedinte la Senat, iar Valeriu Zgonea preşedinte la Camera Deputaţilor.

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările celor două camere vor fi conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, fiecare urmând a fi asistat de cei mai tineri patru senatori şi deputaţi.

Mandatele de parlamentar trebuie validate de o comisie de validare

Pentru validarea mandatelor, Senatul şi Camera Deputaţilor aleg, în prima şedinţă, o comisie compusă din 15 parlamentari. Comisia de validare se pronunţă asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de patru zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, sau în situaţii de fraudă dovedită sau recunoscută.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul comisiei de validare, cât şi în plen.

În cel mult cinci zile de la constituire, comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Senatul, respectiv Camera, se întrunesc în a cincea zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Plenul fiecărei camere hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele parlamentarilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaţilor, se adoptă cu votul majorităţii membrilor camerei respective.

Refuzul de a depune jurământul duce la pierderea mandatului

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul şi Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori şi deputaţi.

După aceea, candidatul la funcţia de prim-ministru va cere votul de încredere al parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului.

Candidaţii pentru funcţiile de ministru vor fi audiaţi în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două camere. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului la funcţia de prim-ministru.

Votul de acordare a încrederii guvernului este secret

În plenul reunit al parlamentului, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret, cu bile. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Hotărârea parlamentului privind acordarea votului de încredere, semnată de preşedinţii celor două camere, se înaintează şefului statului, în vederea numirii guvernului.

Dacă legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, Constituţia stabileşte, la articolul 89, că, după consultarea preşedinţilor celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele poate să dizolve parlamentul.