Sari la conținut

O hotărâre de Guvern aproba construcţia unui bazin de înot la Iași; autoritățile locale nu știu nimic

Iaşi, Strada Aviaţiei, numărul 1. Aici trebuia să existe un bazin de polo, un proiect al Ministerului Dezvoltării, realizat prin Compania Naţională de Investiţii. În cinci ani, nu s-a construit nimic. Iar acum, la adresa respectivă, găsim o vilă unde-şi are sediul o societate comercială.

Discuție reporter – locatar:

-Pe cine căutaţi?

-Nu căutăm pe cineva anume. Căutăm zona. Aici este Aviaţiei nr.1?

-Da.

-Doamnă ştiţi să fi fost vreodată o discuţie că în această zonă şi în acest amplasament să se construiască un bazin de înot?

-Nu ştiu.

Nimeni din zonă n-a auzit vreodată că în cartierul lor va fi construit un bazin de polo. Nici reprezentanţii Primăriei nu cunosc nimic de proiect.

Nu am primit de la Guvern, nici un fel de notificare care să prevadă începerea unor proceduri privind realizarea un bazin de înot olimpic pe raza municipiului Iaşi”, susține Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iaşi.

Unul dintre susţinătorii construţiei unui bazin de înot în Iaşi este Mihaela Popa, acum senator PNL, care ştie povestea de când era parlamentar PDL.

Iaşul a fost unul din oraşele prioritare pentru a decide că în această zonă avem nevoie de acest bazin olimpic de înot. Asta a fost în 2009. În 2010 a venit criza, s-a decis că se finalizează tot ce a fost început şi nu se mai construiesc bazine noi”, declară Mihaela Popa, senator PNL de Iaşi.

Situaţie similară şi la Brăila. Proiectul a fost lansat în 2011, după care nu s-a mai întâmplat nimic.

El este în continuare, inclusiv pe lista noastră de investiţii”, afirmă Aurel Simionescu, primar Brăila.

Şi la Galaţi se promitea, în 2009, o investiţie de 8,5 milioane de euro pentru două bazine de polo.

Știu că demersurile au fost foarte înaintate, era şi o hotărâre de Guvern prin care era aprobată investiţia prin Compania Naţională de Investiţie la Galaţi”, spune Nicuşor Ciumacenco, fost viceprimar.

Hotărârea a fost, dar lucrările n-au început.

O situaţie deosebită este la Slobozia. Primăria a cheltuit 8 milioane de lei pentru bazinul semiolimpic început în 2009. Trei ani mai târziu s-a blocat totul. Abandonată, construcţia a fost vandalizată de hoţi care au furat tot ce se putea.

Au zis că-l dau la gata după un an. Au trecut cinci şi acum cre că o să se apuce să-l fărâme. Nu ştiu ce o să-i facă”, spune Alexandru Stoica, primarul municipiului Slobozia.

Programul prin care trebuiau construite 70 de bazine de înot – de la promisiuni la „nu mai sunt bani”. Complexul Olimpic din Otopeni, marea dezamăgire

Un program menit să nască viitori campioni, dar şi oameni mai sănătoşi a fost îngropat sub nepăsarea statului care se ascunde acum în spatele lipsei banilor. În 2007, Guvernul promitea construirea a 70 de bazine de înot în toată ţara. Perla coroanei ar fi trebui să fie Complexul Olimpic de Nataţie de la Otopeni unde se dorea chiar organizarea unor mari competiţii internaţionale. De la lansarea programului celor 70 de bazine de înot, doar 11 au fost terminate, iar alte 7 sunt în lucru. Restul de 52 de proiecte au rămas, probabil, într-un sertar, unde aşteptă finanţarea mult dorită.

Complexul de polo din Cluj-Napoca a devenit parc. Primăria Turda a terminat lucrările cu bani din bugetul local

La Cluj-Napoca, bazinul olimpic s-a dovedit a fi o promisiune deşartă. Primăria a pus la dispoziţie un teren de 12.000 de metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască un complex de polo, cu două bazine, vestiare şi tribune pentru spectatori, însă Compania Naţională de Investiţii a renunţat la idee, din cauza lipsei fondurilor. La fel s-a întâmplat şi la Arad. Pe de altă parte, în Turda, de exemplu, în 2012 s-a finalizat construcţia bazinului de înot didactic, realizat cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii şi de la primărie, bazin unde 200 de copii urmează în acest moment cursuri de înot.

Bazinele de înot din Craiova și Timișoara, năpădite de buruieni. Brașovenii înoată într-un bazin olimpic modern

La Craiova trebuia să fie un bazin de înot pentru sportivi. La fel ca în multe alte oraşe, proiectul a demarat cu surle şi trâmbiţe, pentru a se împotmoli la scurt timp. Primăria a scos un teren din domeniul public, special pentru aceast proiect. În locul bazinului, acolo sunt numai buruieni. Aceeaşi soartă a avut-o şi terenul pe care ar fi trebuit să se construiască bazinul din Timişoara. În schimb, braşovenii au fost norocoşi. Vechiul bazin a fost recondiţionat şi este acum unul dintre cele mai moderne bazine olimpice din ţară.