Sari la conținut

Pacienți deveniți cobai fără voie. Percheziții la 26 de cabinete medicale din țară 

Doctorii falsificau semnăturile pacienţilor şi, în unele situaţii, chiar şi analizele. Pentru un studiu primeau chiar şi 120.000 de euro.

De obicei, studiile clinice pe medicamente se fac pentru a certifica faptul că un medicament este bun pentru a fi pus pe piață.

În acest dosar, însă, în unele cazuri studiile au fost făcute doar în documente, așa că nu se știe în ce măsură medicamentele puse pe piață în urma acestora sunt cu adevărat benefice pentru pacienți.

Procurorii au descoperit că în această rețea sunt implicați inclusiv medici rezidenți care, spun anchetatorii, ar fi fost constrânși să participe la aceste studii ilegale.

Fie, în unele cazuri, studiile nu erau realizate deloc, fie erau realizate doar în documente, pentru ca medicii să încaseze bani de la firma care comanda aceste studii. O altă situație este cea în care pacienții nu știau că pe ei sunt testate medicamente. 

Oamenii se internau în spital pentru diverse afecțiuni și, fără știința lor, medicii făceau aceste studii.

Potrivit procurorilor, rolul medicilor era să adune cât mai mulți pacienți, pentru că în funcție de asta primeau bani pentru studiile clinice.

Cele mai multe ilegalități le-ar fi comis un medic psihiatru din Arad, care este și cadru universitar, spun anchetatorii. Medicul ar fi internat fără motiv numeroși pacienți tocmai pentru a avea foarte multe persoane în documente.

Contactați de Digi24, oficiali din Ministerul Sănătății nu au dorit să comenteze acest dosar, în condițiile în care perchezițiile sunt în desfășurare.

Comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări într-o cauză penală având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În cursul zilei de astăzi, 31 mai 2016, pe baza autorizaţiilor emise de către instanţă, sub coordonarea procurorilor, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice - Inspectoratul General al Poliţiei Române, împreună cu poliţişti ai structurilor teritoriale de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale judeţelor Argeş, Arad, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea, efectuează 26 de percheziţii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile şi punctele de lucru a 5 societăţi comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor.

Totodată, în baza ordonanţelor emise de către procuror, sunt efectuate verificări operative constând în ridicarea de înscrisuri şi probe la un număr de 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

Din actele de urmărire penală efectuate până în prezent a rezultat că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar desfăşoară activităţi nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei.

Totodată, din cercetările efectuate a reieşit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având şi calitatea de cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală. În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidenţele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare cat si cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital si nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați.

Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral și profesional de care beneficiază în relația cu medicii rezidenți ai Secției de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidențiat, îi determina și îi constrângea pe aceștia să săvârșească astfel de ilegalități. Studiile clinice erau efectuate fără consimțământul informat al subiecților, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia.

Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezintă documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura.

Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu suferă de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistenetele medicale consemnau în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale.

Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observații și în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează:

- administrarea medicamentelor experimentale chiar în situația în care pacientul nu se mai prezenta la vizite și nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje și aruncate sau depozitate în fișetele din incinta secției;

- efectuarea de teste și prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar și în situația neprezentării regulate a pacienților la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecților ca urmare a administrării medicamentației din studiu. În astfel de situații, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienți anterior începerii studiului și depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secției de Psihiatrie.

Totodată, acesta nu consemna în foile de observații administrarea unei medicamentații suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.

În situația în care pacienții nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menținuți în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanțe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienților nu erau recoltate de la aceștia, ci de la cadrele medicale ale secției.

Potrivit dispozițiilor medicului psihiatru, la externare pacienților înrolați în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul experimental administrat și altele contrafăcute care se înmânau pacientului și care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menționa includerea pacientului în studiu.

Prin modalitățile descrise se urmărea includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienți și efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor.

Verificările financiar-fiscale sunt asigurate de către specialişti din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, suportul tehnic de către Direcţia Operaţiuni Speciale, iar suportul informativ este asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.

Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Serviciul Român de Informaţii.