Sari la conținut

PanamaPapers | Spionul Vadim Benyatov a vândut o casă cu 9,2 milioane de lire sterline

Noi dezvăluiri din campania PanamaPapers. Rise Project scrie povestea casei vândute la Londra de cel pe care justiţia din România îl consideră capul reţelei de spionaj economic împlicată în unele din cele mai mari privatizări din ţară - Petrom, Romgaz, Romtelecom, Electrica.

În ianuarie 2012, avocații Mossack Fonseca din Panama au primit un email de la filiala londoneză, care le solicita să evalueze un contract de vânzare pentru o casă din centrul Londrei. Vânzătorul înstrăina casa cu tot cu offshore-ul care o deținea în proprietate, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

În acel moment, unul dintre cei interesaţi de casă era Janus Friis Degnbol, co-fondatorul Skype.

Cumpărată în 2009 cu 6,4 milioane de lire sterline, casa a fost vândută trei ani mai târziu cu 9,2 milioane de lire sterline şi este acum înregistrată de un off-shore din insula Guernsey.

Vadim Benyatov le-a spus, telefonic, jurnaliştilor Rise Project: „Am cumpărat casa împreună cu soția mea de la acel moment și am locuit acolo. (Vânzarea – n.r.) A fost o tranzacție privată și nu aș vrea să spun prea multe. E vorba de un cetățean rus (cumpărătorul - n.r.)”.

Vadim Don Benyatov (50 de ani) a fost trimis în judecată în 2007 de DIICOT pentru iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj.

Procurorii spuneau la acel moment că bancherul născut în Azerbaidjan a profitat de poziţia sa de conducere în Credit Suisse First Boston pentru a obţine informaţii secrete, în principal din domeniul energetic şi referitoare la privatizarea unor companii strategice. Alături de bulgarul Stamen Stanchev și cehul Michal Susak, angajaţi ai aceleiaşi bănci, a organizat o reţea de consultanţi şi a obţinut contracte cu statul român.

În decembrie 2002, Credit Suisse First Boston a câștigat, în consorțiu cu ING Bank, contractul pentru servicii de consultanță financiară pentru privatizarea Petrom - compania controlată atunci de statul român și subordonată direct ministrului Dan Ioan Popescu, scrie Rise Project

Benyatov a fost arestat, în noiembrie 2006, şi a fost urmărit penal pentru spionaj economic în cazul mai multor privatizări precum Petrom, Romgaz, Electrica sau Romtelecom. Una dintre învinuiri era că a viciat licitația pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS). Procurorii au arătat că societatea italiană Enel ar fi aflat în avans prețurile licitate de competitori și a putut astfel să pluseze ca să câștige contractul de privatizare.

Vadim Benyatov susținea la acel moment că: „Au fost niște acuzații aiuritoare, fără nici o bază”.

Eliberat din arestul preventiv în toamna lui 2007, atunci când dosarul în care mai erau acuzaţi şi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, Benyatov a plecat din România. S-a stabilit iniţial la Londra. În 2015, anul în care a fost condamnat definitiv în România, a plecat în Statele Unite, profitând de faptul că are cetăţenie americană.

În ianuarie 2015, Curtea Supremă a dat sentinţele definitive în dosarul „Privatizărilor Strategice”. Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a primit 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy - 4 ani de închisoare cu executare. Consultantul bulgar Stamen Stanchev - 5 ani şi 2 luni cu executare. Vadim Benyatov a primit o sentinţă definitivă de 4 ani şi 6 luni de închisoare. Pentru punerea în executare a acestei pedepse a fost dat în urmărire prin Interpol.