Sari la conținut

Preşedintele Iohannis: Scutul antirachetă din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat

„O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în ziua în care la baza de la Deveselu se marchează oficial că elementele scutului antirachetă din România sunt operaționale.

Șeful statului a cerut NATO ca provocările de securitate din regiunea flancului estic să fie analizate de „o manieră corectă şi cuprinzătoare”.

Președintele a reamintit în context că România vrea o prezență NATO permanentă la Marea Neagră, însă a subliniat că Bucureștiul dorește să fie respectată Convenția de la Montreux. „În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră - bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune”, a mai spus Klaus Iohannis.

Îngrijorarea legată de evenimentele din imediata vecinătate se leagă și de situația din Ucraina și Republica Moldova. „Cred că susţinerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic. Ţara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor. Din această perspectivă, suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova”, a declarat președintele României.

Totuși, a reliefat președintele, „singurele soluţii viabile rămân cele politice şi nu cele militare”.

Discursul președintelui României, Klaus Iohannis, rostit în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg:

Domnule Secretar General al Alianței Nord-Atlantice,

Onorată asistență,

Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat să îl am ca oaspete, astăzi, pe domnul Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice. Bine ați revenit în România, domnule Secretar General!

Mă bucur că sunteți din nou la București, în această perioadă de pregătire a Summitului NATO de la Varșovia din luna iulie. Prezența dumneavoastră în România, domnule Stoltenberg, reflectă importanța pe care Alianța Nord-Atlantică o acordă țării noastre.

În luna iulie a anului trecut am participat împreună la inaugurarea sediului Unității NATO pentru integrarea forțelor. Acum, ca și atunci, subliniez relevanța pe care Alianța Nord-Atlantică o are pentru țara noastră.

România rămâne un partener de încredere, implicat activ în adoptarea şi implementarea deciziilor aliate, iar acțiunile noastre concrete probează permanent acest lucru. România îşi îndeplineşte integral angajamentele asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este promisiunea onorată de a crește bugetul pentru apărare, până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor.

Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia unei evaluări cuprinzătoare asupra stadiului în care ne aflăm cu pregătirea Summitului. Am asistat, în 2015, la amplificarea și multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spațiului euroatlantic, în special cel european, situație care, din păcate, continuă și în prezent. Situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste ISIL/Daesh în spațiul european.

Summitul NATO de la Varșovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Alianței și este esențial pentru continuarea adaptării NATO în vederea consolidării securității și a apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din Țara Galilor în 2014.

Cu prilejul vizitei dumneavoastră la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est din București, veţi constata progresele în implementarea măsurilor prevăzute de Planul pentru creșterea capacității operaționale a Alianței, datorate contribuțiilor substanțiale venite din partea țării noastre. Reamintesc faptul că structurile NATO de comandament din România – Unitatea NATO pentru integrarea forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și celor viitoare.

De asemenea, apreciez în mod deosebit participarea domnului Secretar General Stoltenberg la ceremonia de inaugurare a Facilității antirachetă de la Deveselu, de astăzi, care marchează atât aprofundarea cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cât şi consolidarea profilului României în NATO în perspectiva integrării acestei facilităţi în Sistemul NATO de apărare antirachetă.

Contribuția României la eforturile de apărare împotriva rachetelor balistice demonstrează preocuparea constantă a țării noastre pentru respectarea angajamentelor naționale, atât în planul relațiilor bilaterale strategice româno-americane, cât și în cadrul NATO.

O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic.

În aceste condiţii, am reiterat susţinerea pentru declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO la Summitul de la Varşovia, precum şi pentru creşterea rolului Alianţei în contracararea noilor riscuri în domenii ca apărarea cibernetică, combaterea terorismului și securitatea energetică.

Cred că este esențial ca la Varșovia să agreăm decizii corecte și echilibrate în raport cu provocările și riscurile de securitate care s-au conturat în vecinătatea spațiului euroatlantic. Am subliniat acest lucru și în cadrul discuțiilor cu domnul Secretar General Stoltenberg. Hotărârile pe care le vom lua vor trebuie să fie în spiritul solidarității, conform principiilor aliate „28 pentru 28” și „abordarea de tip 360 de grade”.

Fără a pierde din vedere necesitatea unui răspuns adecvat la evoluțiile din vecinătatea sudică, am accentuat în mod deosebit așteptările pe care le are România de la Summitul NATO.

Este importantă asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.

În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră - bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.

Atunci când vine vorba de misiunea sa fundamentală - aceea a apărării colective - NATO trebuie să demonstreze permanent unitate, solidaritate şi determinare.

România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare.

Am evidențiat în discuții faptul că, pentru țara noastră, consolidarea relației transatlantice și a parteneriatului strategic NATO - Uniunea Europeană rămân obiective esențiale în procesul de adaptare pe termen lung a Alianței Nord-Atlantice. Abordarea de principiu a României față de NATO va continua în direcția consolidării profilului de Aliat european cu vocație transatlantică, cu rol stabilizator în regiune.

Am salutat progresele în direcția întăririi rolului NATO în combaterea amenințărilor hibride şi am exprimat speranța că Alianța va ajunge la o abordare cuprinzătoare în domeniu, complementară eforturilor întreprinse la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, l-am informat pe domnul Secretar General asupra faptului că România susține continuarea politicii NATO a ușilor deschise, precum şi înregistrarea de rezultate concrete în acest sens, nu numai în privința Muntenegrului, ci şi în raport cu ceilalți aspiranți.

Cu privire la Republica Moldova, am salutat demersurile aliate orientate spre consolidarea capacității de apărare. Am reafirmat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, inclusiv din perspectiva Fondului pentru apărare cibernetică, unde țara noastră este națiune-lider. Cred că susţinerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic.

Ţara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor.

Din această perspectivă, suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova.

Singurele soluţii viabile rămân cele politice şi nu cele militare. Aceasta este o problemă de interes comun pentru NATO şi Uniunea Europeană şi un argument în plus pentru consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele două organizații.

Închei prin a vă mulţumi pentru prezenţa la Bucureşti şi la Deveselu, precum şi pentru deschiderea manifestată de dumneavoastră personal faţă de România.

Solidaritatea aliată rămâne factorul esenţial al stabilităţii şi securităţii euroatlantice. Vă puteţi baza pe România din acest punct de vedere!

Mulțumesc!”

Citiți și:

VIDEO. Șeful NATO: Rusia continuă să-și intimideze vecinii
România, în centrul atenției mondiale. SUA își activează scutul de la Deveselu